ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele. În ultimii ani, indicele ROBOR s-a triplat, crescând de la valori în jurul a 1% în 2017 până la mai bine de 3%, ca urmare a creșterii inflației și a majorării dobânzii-cheie de către Banca Națională a României (BNR).
Executivul va modifica în această săptămână modul de calcul al indicelui ROBOR. În acest moment, acesta se calculează printr-o procedură numit ”fixing”. Mai exact, într-un interval de 15 minute, băncile spun ce dobânzi practică, iar media este calculată de către Refinitiv, o firmă internațională de specialitate.
Guvernul vrea ca ROBOR să fie calculat la dobânzile efective din operațiunile interbancare. De multe ori, acestea sunt mai mici decât ROBOR.
Acuzații privind creșterea ratelor
Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a spus că în luna ianuarie băncile nu au făcut tranzacții între ele și a acuzat că indicele ROBOR a crescut special pentru a crește ratele românilor.
În schimb, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat la audierea din Parlament, că în luna februarie media tranzacțiilor dintre bănci crescuse peste nivelul indicelui ROBOR. Acest lucru ar însemna noi creșteri de rate.
”Taxa pe lăcomie” se transformă în ”stimulent de hărnicie”
Executivul urmează să modifice Ordonanța 114, cea care a fost adoptată pe ultima sută de metri a anului trecut și care a instituit ”taxa pe lăcomie”. Aceasta trebuie plătită de către bănci atunci când indicele ROBOR este peste 2%.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a anunțat că ”taxa pe lăcomie” se va transforma în ”stimulent de hărnicie”. Mai exact, băncile vor putea să nu mai plătească taxa dacă își cresc actiovitatea de creditare.