ComenteazăO fetiță care a trăit acum 11.500 de ani și a supraviețuit timp de doar șase săptămâni în climatul aspru din centrul Alaskăi, însă scurta ei viață oferă o sursă de informații surprinzătoare și provocatoare pentru cercetătorii moderni.
Genomul ei este cel mai vechi și mai complet profil genetic al unui om din Lumea Noua. Iar, dacă acest lucru nu este suficient, genele ei arată, de asemenea, existența unei populații necunoscute anterior. Aceșia sunt mai în vârstă și distincți din punct de vedere genetic față de americanii moderni nativi.
Noile informații descoperite după studierea ADN-ului fetiței din Alaska ajută la descoperirea mai multor detalii despre cum, când și unde strămoșii tuturor americanilor nativi au devenit un grup distinct și cum s-au dispersat în întreaga lume nouă.
ADN-ul bebelușului a arătat că aparținea unei populații care era separată genetic de alte grupuri native prezente în altă parte a lumii noi la sfârșitul Pleistocenului. Ben Potter, arheologul de la Universitatea Alaska Fairbanks, care a descoperit rămășițele de pe situl Upward River Sun în 2013, a numit acest nou grup „Beringienii vechi”.
Descoperirea oaselor bebelușului, numită Xachiteeaanenh Teede Gaay sau Fetița Răsăritului de Soare în limba locală Athabascan, a fost complet neașteptată, la fel ca rezultatele genetice.
Găsit în 2006 și accesibil numai cu elicopterul, situl Upward River Sun se află în pădurea densă boreală a văii răului Tanana din Alaska centrală.
Arheologii au escavat mai întâi resturile incinerate ale unui copil de trei ani dintr-o groapă de vatră din tabără, iar sub această primă înmormântare a fost găsit copilul în vârstă de șase săptămâni și un al doilea copil mai mic.
O echipă de genomică din Danemarca, a efectuat lucrările de secvențiere asupra rămășițelor, comparând genomul copilului cu genele a 167 de populații antice și contemporane din întreaga lume, iar rezultatele au arătat că această populație nu a fost cunoscută până acum.
„Nu am stiut ca aceasta populatie exista. Acum știm că au fost aici de mai multe mii de ani și că au avut succes cu adevărat. Cum au făcut-o? Cum s-au schimbat? Acum avem exemple de două grupuri genetice de oameni care se adaptează la acest peisaj foarte dur”.
Analiza genetică indică o divergență a tuturor vechilor americani nativi dintr-o singură populație sursă din Asia de Est undeva între 36.000 și 25.000 de ani în urmă – cu mult înainte ca oamenii să intre în Beringia, o zonă care include podul terestru care leagă Siberia și Alaska la sfârșitul ultimei epoci de gheașă. Asta înseamnă că undeva, fie în Asia de Est, fie în Beringia în sine, un grup de oameni a fost izolat de alți est-asiatici aproape 10 000 de ani, suficient timp pentru a deveni o tulpină unică a umanității.
Genomul fetei arată, de asemenea, că beringienii au devenit distinctiv genetic față de ceilalți americani nativi în urmă cu aproximativ 20.000 de ani. Dar, din moment ce oamenii din America de Nord nu sunt documentați în mod fiabil înainte de 14.600 de ani, apare întrebarea cum și unde au fost separate aceste două grupuri suficient de mult pentru a deveni distincte din punct de vedere genetic.
Foto: national Geoghraphic / Ben Potter