Potrivit site-ului Meduza, responsabil de elaborarea cursului este noul prorector al Academiei Prezidențiale Ruse de Economie Națională și Administrație Publică (RANEPA), Andrei Polosin. Cel din urmă este un apropiat al adjunctului șefului Administrației Prezidențiale Ruse, Serghei Kirienko.

72 de ore de curs sunt alocate acestei noi discipline, iar din anul universitar următor, (n.r. – 1 septembrie 2023) ea va fi predată tuturor studenților, de la toate specializările, în primul semestru al anului I de facultate. 

Noua disciplină are rolul declarat de a educa o nouă „intelighenție patriotică”, al cărei personaj central să fie savantul rus Mihail Lomonosov, notează sursa citată. După cum se menționează în programă, au explicat jurnaliștii Meduza, la finalul cursului, studenții vor fi posedat „un simț dezvoltat al cetățeniei și patriotismului”, precum și „sentimentul apartenenței la civilizația rusă”, care, de fapt, are rolul de a apăra întreaga civilizație umană.  

Autorii sunt încrezători și că, după studierea acestei discipline, studenții vor înțelege „particularitățile parcursului istoric al statului rus, originalitatea organizării sale politice”. De asemenea, își vor putea identifica „meritele și succesele individuale” cu „stabilitatea politică a patriei lor”.

Ce capitole are cursul

Programul cursului este împărțit în cinci mari capitole. Acestea sunt:

  • „Ce este Rusia”
  • „Civilizația de stat rusă”
  • „Viziunea rusă asupra lumii și valorile civilizației rusești”
  • „Structura politică a Rusiei”
  • „Provocările viitorului și dezvoltarea țării”.

În primul capitol, profesorii vor trebui să evidențieze „trăsăturile interesante și caracteristice” ale țării – și anume, „întinderea teritorială fără precedent” și „bogăția naturală excepțională”. 

Profesorii vor vorbi, de asemenea, despre „eroi” – oameni de stat ruși, oameni de știință și „exemple remarcabile de serviciu și sacrificiu de sine în numele Patriei”. Numele rușilor despre care se va vorbi în toate universitățile nu sunt indicate în document, dar există „recomandări regionale”.

„Rusia nu și-a atins apogeul. Ne aflăm în marșul dezvoltării”

În cel de-al doilea capitol, „Civilizația de stat rusă”, lectorii vor vorbi despre așa-numita abordare civilizațională a istoriei (a fost criticată de multe ori în comunitatea de experți). 

Potrivit acesteia, pe pământ există în același timp mai multe „civilizații”, care trăiesc separat una de cealaltă. Fiecare dintre aceste „civilizații” trece prin anumite etape de dezvoltare: naștere, creștere, înflorire, declin și moarte. Adepții acestei abordări subliniază deseori că „civilizația vest-europeană” este în declin, în timp ce Rusia, dimpotrivă, „nu și-a atins apogeul”: „Suntem în marșul dezvoltării”, spun rușii.

Aceste opinii, se pare, sunt apropiate de Vladimir Putin, care în discursurile sale s-a referit destul de des la teoriile unuia dintre principalii ideologi ai versiunii sovieto-ruse a „abordării civilizaționale” – istoricul Lev Gumilyov.

Cel mai important capitol

Cel de-al treilea capitol al cursului, și cel mai important, este cel dedicat „viziunii rusești asupra lumii” și „identității ruse”. 

Acest capitol se bazează, de fapt, pe un articol scris de Andrei Polosin împreună cu colegul său Aleksandr Haricev, despre o așa-numită „pentabază a civilizației ruse”, adică pe cinci concepte de bază. Acestea sunt „omul”, „familia”, „societatea”, „statul” și „țara”. 

Conform ideologilor de la Kremlin, ele corespund anumitor „dominante valorice”:

  • „omul” – „creația”;
  • „familia” – „tradițiile”;
  • „societatea” – „consimțământul”;
  • „statul” – „încrederea în instituții”;
  • „țara” – „patriotismul”.

Problema ar fi că, susțin cei doi autori, această „pentabază”, care stă la baza  „identității rușilor”, este amenințată în prezent.

În cel de-al patrulea capitol, dedicat structurii politice a Rusiei, studenții vor învăța că  Federația Rusă este un „stat social”, cu „principii democratice” și cu instituția președinției „deasupra tuturor ramurilor puterii” (faptul că acest lucru contrazice însăși esența democrației nu este menționat în curs).

Cei trei președinți ruși

Separat, profesorii vor povesti biografiile celor trei președinți ruși: Boris Elțîn, Dmitri Medvedev și Vladimir Putin. „Acest lucru le va permite studenților să își formeze o idee mai puțin sacralizată, dar, în același timp, conștientă de semnificația activității respective, de ideea instituției președintelui”, scriu autorii cursului.

În ultimul capitol, „Provocările viitorului și dezvoltarea țării”, studenții vor auzi despre „reperele dezvoltării civilizaționale a Rusiei”, cum ar fi: „stabilitate”, „misiune”, „responsabilitate” și „corectitudine”.

Autorii cursului cer în mod explicit ca lectorii să vorbească despre „stabilitate” ca fiind „un rezultat cheie al deceniilor anterioare de consolidare a sistemului politic rusesc”, adică rezultatul guvernării lui Vladimir Putin. 

Ce înseamnă „stabilitate” într-o țară care a declanșat un război de agresiune, a primit un număr-record de sancțiuni și continuă represiunea internă nu este indicat în text, notează Meduza.

În același timp, potrivit ideologilor de la Kremlin, „misiunea Rusiei” este acum „protejarea intereselor și a civilizației ruse”. Această „misiune” este legată de „actualizarea rolului global al Rusiei ca garant al valorilor umane și al dezvoltării originale”.

În acest ultim capitol, lectorii ar trebui să sublinieze că în anumite domenii „actorii ruși au obținut un succes aproape mai mare decât majoritatea statelor europene” și să le vorbească studenților despre „provocările politice ale timpului nostru”. 

Ca urmare, profesorii și studenții sunt sfătuiți să tragă o concluzie foarte simplă: „Progresul civilizației ruse este în continuare într-o poziție și o perspectivă mult mai avantajoase decât restul trendurilor negative”.

Urmărește-ne pe Google News