4 comentariiMai bine de 70 de șefi de companii din industrie, inclusiv Jim Ratcliffe – preşedintele miliardar al gigantului chimic Ineos Group, cer blocului comunitar să introducă „European Industrial Deal” pentru a spori competitivitatea în timpul tranziţiei energetice.
Aceștia solicită, în special, energie mai ieftină, reducerea birocraţiei şi majorarea finanţării pentru tehnologiile ecologice.
Pierdem cursa
Grupul industrial susţine că Europa riscă să piardă în favoarea Chinei şi a Statelor Unite cursa pentru tehnologiile necesare implementării regenerabilelor şi reducerea emisiilor industriale.
Avertismentul vine la câteva luni după ce UE a finalizat reglementările privind diverse sectoare, de la energie la transporturi, pentru a ajuta la reducerea emisiilor cu 55% în acest deceniu.
Iar acum, blocul comunitar are un obiectiv și mai ambiţios: reducerea cu 90% a emisiilor până în 2040.
Costurile ridicate cu energia şi subvenţiile acordate de China şi Statele Unite au sporit temerile privind viitorul industriei grele din Europa.
Efectele se simt în special în Germania, cea mai mare economie europeană, unde sporesc avertismentele că zilele sale ca superputere industrială se apropie de final. Iar Uniunea Europeană se apropie de cvasi-stagnare economică, mai scrie sursa citată.
Decarbonare, nu dezindustrializare
„Europa are dreptate cu obiectivele de reducere a emisiilor, nimeni nu le contestă, dar răspunsul nu este decarbonizarea prin dezindustrializare”, a spus Jim Ratcliffe, într-o declarație. Acesta a precizat că în ultimii 15 ani, profiturile Ineos au trecut de la Europa la SUA.
El a dat și un exemplu, afirmând că Ineos a investit 4 miliarde de dolari într-o nouă fabrică petrochimică la Anvers.
„Instalația este superioară oricărei alte instalații petrochimice comparabile la nivel mondial în ceea ce privește emisiile de carbon și are 10.000 de lucrători angajați în cadrul proiectului”, a afirmat el.
„Autorizația a fost retrasă la un an după ce a fost acordată, din cauza emisiilor de azot, echivalentul unui grătar de familie într-o rezervație naturală o dată pe an”, conform declarației de pe site-ul companiei.
Grupul de lideri spune că industria europeană are urgent nevoie de mai mult ajutor. Declarația vine cu ocazia vizitei de marţi a Ursulei von der Leyen – președintele Comisiei Europene, şi a premierului belgian Alexander de Croo la uzina chimică a BASF din Anvers.
Aceste provocări enorme vin în condiţiile în care atât IMM-urile, cât şi marile firme se confruntă cu cea mai severă scădere a activităţii economice din ultimul deceniu, cererea este în declin, costurile de producţie cresc, iar cei care investesc se mută în alte regiuni. Fabricile sunt închise, producţia oprită, oamenii concediaţi. Europa are nevoie urgent de o analiză economică.
Cine va fi cel mai afectat
Industria chimică, cea a oţelului şi cea a cimentului sunt sectoarele cel mai afectate de decarbonizare şi vor fi dependente de tehnologii ca hidrogenul verde şi captarea carbonului pentru a reduce emisiile.
„Reglementările în Europa sunt complicate, îndelungate şi nu oferă stimulente pentru a încuraja investiţiile. Avem nevoie de o transformare”, spune Martin Brudermueller, şeful BASF şi preşedintele Asociaţiei Industriei Chimice din Europa (Cefic).
Soluția franco-germană
Declarația vine după ce Bruno Le Maire, ministrul francez de finanţe, a spus luni că la începutul lunii martie va propune, împreună cu Robert Habeck – ministrul german al economiei, diminuarea reglementărilor europene care ţin pe loc companiile şi afectează creşterea.
„Suntem într-o cursă economică de 100 de metri, dar avem legat de picior un lanţ cu o bilă. Creşterea economică europeană este afectată de norme, reguli, directive şi reglementări, există o birocraţie excesivă”, a afirmat luni Bruno Le Maire.
Le Maire a dat vina, parţial, pe reglementările adoptate la Bruxelles pentru problemele economice ale blocului comunitar. Acesta a spus că împreună cu omologul german vor veni cu o propunere în şedinţa comună de guvern din data de 5 martie.
Protestele fermierilor
Atât solicitările industriașilor, cât și declarațiile lui Le Maire vin în contextul în care Europa se află în mijlocul unui val de proteste ale fermierilor.
Aceștia acuză reglementările europene și presiunea importurilor din Ucraina și spun că vor ajunge în faliment dacă nu există schimbări sau sprijin.
Fermierii și transportatorii au protestat inclusiv în România, iar Guvernul a anunțat deja o serie de măsuri.