Ministrul Muncii spune că sistemul public de pensii nu este echitabil. 7 exemple de inechități în România, stabilite chiar de stat, prin lege

Consultanții fiscali acuză ”extragerea de rente” prin legi dedicate, dar spun că ar trebui făcute analize legate de impactul economic și social în cazul anumitor facilități, deoarece eliminarea lor ar putea să ne coste mai mult.

Pensiile cresc cu 40% în septembrie, dar pensia minimă rămâne plafonată la 704 lei

Plafonarea pensiilor minime este una dintre cele mai dezbătute probleme din domeniu. Potrivit noii legi a pensiilor, primesc pensie minimă cei cu stagiul de cotizare sub 15 ani.

Pensia minimă se calculează astfel: pornește de la 45% din valoarea salariului minim, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an peste cei 15 de cotizare. Rezultatul final nu trebuie să depășească 75% din salariul minim.

În acest moment, pensia minimă este 704 lei, iar pensia medie pe țară era în luna ianuarie 1.373 lei, potrivit datelor Ministerului Muncii.

Numai că pensiile pentru limită de vârstă vor crește cu 40% în acest an, pe când cei cu pensii minime nu vor primi nimic în plus.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Mai mult, formula prin care pensia minimă este stabilită în raport cu salariul minim intră în vigoare abia în 2021. În acest moment, salariul minim este de 2.230 lei, astfel că pensia minimă ar trebui să ajungă la 1.003 lei de la anul.

Pensiile speciale pentru polițiști, militari și spioni

Pensiile speciale sunt o altă problemă spinoasă când vine vorba de inegalități în România.

Ministrul Muncii s-a referit la diferența care trebuie să existe între cei cu pensia minimă și cei care au un stagiu redus de contribuție, însă nu a menționat problema diferențelor de la vârful piramidei.

Parlamentul a eliminat de curând pensiile speciale pentru magistrați, dar și cele pentru parlamentari, membrii Curții Constituționale, aviatori și diplomați.

Măsura a dus la proteste din partea magistraților și grefierilor, iar Avocatul Poporului a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională (CCR). Asta din cauză că CCR a decis deja în 2010 că pensiile magistraților nu pot fi tăiate, pentru că ar afecta independența justiției.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

De asemenea, Renate Weber, Avocatul Poporului, a anunțat că legea nu respectă prevederile privind statutul deputaților și senatorilor.

Principala problemă o constituie însă faptul că marea majoritate a pensiilor speciale rămân. Mai exact, este vorba de peste 83.000 de polițiști și jandarmi, la care se adaugă peste 64.000 de militari.

De asemenea, mai există circa 9.400 de foști angajați ai serviciilor secrete.

În total, Parlamentul a tăiat aproximativ 10.000 de pensii speciale și lăsat în vigoare peste 150.000. Acești pensionari primesc pensii mult mai mari decât dacă ar fi calculate pe baza contribuțiilor lor.

Anual, pensiile speciale produc o ”gaură” de 2 miliarde de euro.

Scutiri de impozite pentru IT-iști, constructori și ziariști

Și în domeniul salariilor există diferențieri, o serie de sectoare fiind scutite de impozitul pe venit de 10%: IT-iștii, cercetătorii, constructorii și, mai nou, ziariștii (dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare).

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Câștigul salarial mediu net în domeniul IT era cel mai mare din România în luna decembrie, media fiind de 7.689 lei net (adică în mână).

Acesta este de mai bine de două ori mai mare decât media pe țară (3.340 lei net) și de mai bine de cinci ori decât minimul pe economie (1.346 lei net).

Premierul Ludovic Orban a declarat încă dinainte de preluarea mandatului că scutirile pentru IT-iști ar trebui eliminate, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Argumentul celor care susțin scutirea este că datorită acesteia IT-ul a ajuns să producă 6% din Produsul Intern Brut (PIB).

În România sunt prezenți ”giganți” precum Microsoft, Oracle, Amazon, Samsung, dar și mari producători mondiali de jocuri, precum Electronic Arts, Ubisoft, Gameloft sau Activision Blizzard.

De asemenea, există o criză de programatori în IT, în acest moment fiind peste 15.000 de posturi neocupate.

Companiile se tem că, odată eliminată scutirea, programatorii ar urma să plece din țară pentru salarii mai bune.

Pe lângă IT-iști, Guvernul Cioloș a introdus în anul 2016 o scutire și pentru angajații care lucrează în cercetare și dezvoltare.

De asemenea, Guvernul Dăncilă a eliminat impozitul pe venit și o serie de contribuții și pentru constructori, prin celebra Ordonanță 114, adoptată în decembrie 2018.

Guvernul Orban a modificat OUG 114 la începutul acestui an, dar măsura legată de constructori a rămas în vigoare.

Recent, Parlamentul a mai adoptat o lege care scutește o categorie de angajați de la plata impozitului pe venit: jurnaliștii.

O parte dintre aceștia au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea.

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că România acordă ajutoare din cauza corupției și a lipsei de stabilitate legislativă.

În anii 90 ne rugam de investitori să vină și nu veneau. Și știm cu toții de ce: din cauza corupției și a lipsei de predictibilitate. Vine statul și dă o ordonanță și îți confiscă profitul. Mai contează și calificarea forței de muncă.

Emilian Duca, consultant fiscal:

Norma de hrană și chiria decontată

Sistemul de bonusuri folosit pentru bugetari ridică și el semne de întrebare, mai ales că salariile acestora au fost majorate în anul 2017, prin noua lege a salarizării.

Spre exemplu, toți bugetarii primesc începând cu anul 2019 o indemnizație de hrană.

Aceasta se ridică la 346 de lei pe lună, iar valoarea sa a fost menținută la același nivel de Guvernul Orban, prin Ordonanța 1/2020.

Pe lângă norma de hrană, există și alte sporuri care ridică semne de întrebare. Spre exemplu, polițiștilor le decontează statul costurile cu chiria.

În 2017, Guvernul a majorat și plafoanele care se decontează demnitarilor pentru chirie, suma fiind de 55.000 de lei anual, adică 4.583 lei pe lună.

Pe măsură ce situația economică devine mai dificilă, crește numărul de rentieri. Rentele sunt fie legale, fie nelegale – prin corupție. Scopul este autoreproducerea sistemului, nu lucrul pentru cetățean. Modul de prioritizare a cheltuielilor este defectuos, există foarte multă lăcomie.

Emilian Duca, consultant fiscal:

Emilian Duca mai spune că ar trebui introduse criterii de performantă în sistemul bugetar.

”Și medicii primesc salarii indiferent de numărul de pacienți. Ca să nu mai vorbim de cei care lucrează prin consiliile de administrație de la stat, care nu au nicio legătură și sunt puși de partide fără să aibă experiență. La fel este și la ASF, ANRE, BNR, ANCOM etc”, a mai arătat el.

Tichete de vacanță doar pentru bugetari

Voucherele de vacanță sunt acordate de stat numai pentru bugetari, nu și pentru cei care lucrează în mediul privat.

Valoarea acestora este de 1.450 lei, iar cei care le primesc trebuie să le folosească neapărat în România.

Autoritățile au anunțat că vor să acorde și vouchere de 2.080 de lei, pentru extra-sezon.

Acordarea acestor vouchere de vacanță a priit în special hotelierilor de pe litoralul românesc, care au crescut prețurile comparativ cu vecinii din Bulgaria.

Ajutoare pentru multinaționale

Schemele de ajutoarele de stat sunt un subiect spinos pentru antreprenorii români. Aceștia s-au plâns de nenumărate ori că de ajutoarele de stat acordate de Guvern au beneficiat doar multinaționalele străine.

Potrivit unei prezentări a Consiliului Concurenței, în perioada 2007-2014 au beneficiat de ajutoare de stat oferite de România: Renault, Daimler, Ford, Pirelli, Bosch, Continental, DeLonghi, IBM, Microsoft, Deutsche Bank, Siemens, Remar, Polisano, Metalicplas, Forja Rotec, eMAG.

Dintre acestea, sunt controlate de oameni de afaceri din România doar Remar, Polisano, Metalicplas și Forja Rotec. În total, în perioada în cauză au fost acordate ajutoare totalizând 2,7 miliarde de lei către 1.850 companii, iar acestea au creat 35.000 de locuri de muncă.

Pe lângă aceste ajutoare, statul român a mai șters datoriile unor companii la privatizare, așa cum a fost cazul Petrom sau al combinatului Sidex Galați. Concomitent, statul a acordat diverse facilități, cum a fost cazul Rompetrol.

Ștergeri de datorii la stat și scutiri la privat

În fine, au mai fost șterse datorii către buget ale companiilor de stat, așa cum a fost cazul CFR Marfă, CFR Infrastructură, CFR Călători sau Poșta Română.

Recent, Guvernul a anunțat un ajutor de 1,2 miliarde de lei pentru Complexul Energetic Oltenia și un altul de 195 de milioane de lei pentru Tarom.

Guvernul Ponta a redus contribuțiile sociale pentru companii cu 5% în anul 2014, din acel an fiind în vigoare și neimpozitarea profitului reinvestit.

În anul 2017, Guvernul a adoptat și scutirea de impozit pentru dividende. Avocatul Gabriel Biriș o considera la acel moment drept ”Ordonanța 13 a fiscalității”.

Urmărește-ne pe Google News