Inflația: Un lider sindical și un expert financiar analizează problema care îi frământă pe toți românii. Ce soluții propun

• Inflația a ajuns la 14,5% în luna mai, însă România nu are cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. 
• În Cehia, inflația a atins la 16%, în Letonia este de 16,9%, iar în Estonia a ajuns la 20,1%, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. 
• Față de luna mai a anului trecut, cele mai mari scumpiri au fost consemnate în energie și la mâncare, arată datele furnizate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). 
• Cel mai mult s-au scumpit gazele, care costă cu 86,71% peste nivelul din mai 2021. În domeniul energetic, acestea sunt urmate de combustibili (38,48%), energia termică (22,98%) și cea electrică (18,46%).
• La alimente, cele mai mari creșteri de prețuri au fost la cartofi (50,93%), ulei (44,14%), mălai (31,55%), făină (30,13%).

„Eu de ce să nu cresc prețurile?”

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că, în cel mai pesimist scenariu, inflația ar putea atinge până la sfârșitul anului la 20%.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Expertul spune că inflația este mai mare în România față de alte țări din UE din cauza fluctuațiilor valutare și a așteptărilor inflaționiste.

„Inflația este mai mare în România decât în țări ca Germania și Franța, pentru că ei au euro ca monedă și acesta este mai stabil. Apoi, dacă cineva vede că toate prețurile cresc se gândește «eu de ce să nu cresc?». Toată lumea se așteaptă la creșteri de preț la energie, gaze, cheltuieli mai mari cu salariile”, a arătat Bența.

Plafonarea pe modelul Ungariei nu este de dorit

Economistul spune că statul nu are altă pârghie decât de a plafona prețurile, dar că aceasta este intruzivă și nu este de dorit.

„A făcut-o Ungaria, care a plafonat prețurile la alimente și carburanți. Dar aceasta nu este o soluție, nu poți să plafonezi un sistem de prețuri libere. Ungaria e de mult «oaia neagră» a Uniunii Europene”, mai arată Bența.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a cerut în mai multe rânduri plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Însă această măsură a întâmpinat opoziție în coaliție și nu a fost adoptată. 

De asemenea, Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a anunțat scăderea accizelor la carburanți pentru reducerea prețurilor. Nici aceasta nu a fost implementată, România fiind deja la limita minimă a accizelor, potrivit legislației europene.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Ungaria a anunțat o inflație de 10,7% în luna mai, cel mai mare nivel din 2001 încoace, conform Bloomberg.

Dumitru Costin: Statul s-a concentrat doar pe anumite categorii sociale

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), acuză Guvernul că s-a concentrat pe găsirea de soluții doar pentru anumite categorii: pensionari, bugetari, persoane cu venituri mici.

„Dar nu a acordat aproape deloc atenție salariaților din domeniul concurențial. La companiile de stat este un mecanism de plafonare a creșterii anuale a fondului de salarii cu 6,5%, deși inflația este de 14,5%. Pe zona privată avem un număr uriaș de persoane cu salariul minim. Avem două milioane de contracte”.

Dumitru Costin, președinte BNS:

Acesta spune că salariul minim a fost crescut la începutul acestui an pe o predicție de inflație care e deja depășită. 

„Deci acum salariul minim, puterea de cumpărare, practic valorează mai puțin decât anul trecut”, arată liderul sindical.

„Nu s-a făcut nimic pentru a trata cauza. Noi tratăm doar efectul și doar pentru unii. Pentru cei din privat sau companii de stat nu s-a făcut nimic”, spune Costin.

Cele trei motoare ale inflației

Acesta spune că România are trei „motoare” ale inflației: energia, mâncarea și materialele de construcții.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Și în fiecare din aceste domenii, statul ar trebui să ia măsuri pentru a crește oferta, astfel încât România să nu fie dependentă de importurile la prețuri mari.

Soluții pentru energie, gaze, carburanți

În domeniul energetic, România ar fi trebuit să repornească termocentrale pe cărbune, consideră Costin. De asemenea, ar trebui finalizate centralele aflate în lucru.

„Frans Timmermans (vicepreședintele Comisiei Europene – n.r.) a spus în urmă cu două luni că se pot reporni termocentralele. Polonia a făcut-o, Germania a făcut-o. Apoi trebuie finalizată centrala pe gaze de la Iernut, unde mai sunt încă 400 MW. Acolo suntem blocați pe ultima turnantă. Statul trebuia să preia el și să termine proiectul”, arată acesta.

Proiectul de la Iernut, unde compania de stat Romgaz construiește o termocentrală pe gaze, trebuia să fie gata în 2019 și are deja trei ani de întârzieri, conform Profit.ro.

Construcția trebuia făcută de consorțiul Duro Felguera (Spania) – Romelectro (România). Proiectul costă 319 milioane de euro, iar Romgaz a reziliat contractul cu constructorii din cauza întârzierilor. 

Între timp, aceștia au intentat acțiuni în instanță, cerând extinderea perioadei de realizare și sume suplimentare de 37 de milioane de euro.

Bența: „Ne-am sabotat singuri”

Economistul Bența este de acord cu sindicalistul în privința creșterii producției: 

„La energie, autoritățile au oprit multe capacități de producție și le-au oprit pentru că a cerut UE. Și foarte bine că a cerut, pentru că ajungem să ardem (din cauza încălzirii globale – n.r.). Doar că noi ne-am sabotat singuri. Nu trebuie să îți spună cineva să pui ceva în loc ca să îți dai seama. Apoi, am oprit din construcție hidrocentrale care sunt gata în proporție de 80%. Sunt și unele termocentrale care nu se mai termină”.

Hidrocentralele despre care vorbește analistul financiar sunt o serie de investiții ale Hidroelectrica începute de ani buni, rămase blocate după ce o serie de organizații neguvernamentale au atacat proiectele în instanță. Acestea se află în mijlocul unor arii protejate.  

În privința energiei regenerabile, Costin spune că România ar trebui să aibă cerința ca acestea să vină cu capacități de stocare a energiei. De asemenea, afirmă că ar trebui finanțate investițiile în biomasă, care să fie obținută din procesarea gunoaielor. 

Restanțele statului

În privința producției de cărbune, statul ar trebui să emită mai rapid hotărârile de guvern pentru exproprieri, astfel încât Complexul Energetic Oltenia să poată avea front de lucru la extracția de lignit, potrivit sindicalistului.

Iar în privința producției de gaze, statul ar fi trebuit „să pună biciul” pe Romgaz, astfel încât să demareze extracția la Caragele (județul Buzău) și în alte zăcăminte de pe uscat pe care le deține, mai arată el.

Accelerare pentru proiectele din Marea Neagră

Cât privește gazele din Marea Neagră, Costin spune că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) ar trebui să întrebe investitorii de ce nu demarează activitățile, mai ales că legea offshore a fost modificată recent. Iar în caz contrar ar putea ajunge până la rezilierea contractelor, potrivit acestuia. 

Virgil Popescu, ministrul energiei, a declarat recent că primele gaze din zăcămintele Black Sea Oil & Gas ar putea fi extrase în vară. Însă în zăcământul de mare adâncime, operat de Petrom și Romgaz, producția ar putea începe din 2026.

Terminal de gaze lichefiate?

O altă soluție ar putea fi construirea unui terminal de gaze lichefiate la Marea Neagră, prin care să fie importate gaze naturale din Azerbaidjan via Georgia.

Țara noastră putea să facă ce a făcut Viktor Orban la Consiliul European. Iohannis se putea duce la Bruxelles cu o speță: „n-ați vrea voi ca România să ajute la aprovizionarea cu gaze?”. Puteam să cerem 3 miliarde de euro bani nerambursabili pentru a face un terminal de gaze lichefiate și aduceam gaze din Azerbaidjan via Georgia și Marea Neagră. În timpul cât terminam noi construcția creșteau și ei producția în Azerbaidjan.

Dumitru Costin, președinte BNS:

În privința produselor petroliere, sindicalistul precizează că „avem doi miniștri, unul al energiei (Virgil Popescu – n.r.) și unul de externe (Bogdan Aurescu – n.r.), care nu ar mai fi trebuit să stea prin țară, ci să fie prin zona Golfului Persic”.

Șeful BNS a declarat că în anii trecuți mai multe companii din zona Golfului Persic erau interesate să cumpere rafinăria Arpechim de la Petrom.

România, net importator de alimente

Cât despre scumpirile la alimente, Costin spune că problema României este faptul că este net importatoare de mâncare, în special produse finite.

„Nu suntem în stare să organizăm piața micilor producători, nu suntem în stare să facem lanțuri scurte. Suntem singura țară din UE care din 1997, deci de 25 de ani, nu mai are un Minister al Comerțului. Suntem doar un teritoriu de consum, cu prețuri speculative, unde instituțiile statului sunt slabe”, mai susține liderul BNS.

O altă problemă este că nu există asociații puternice de consumatori. 

Conform acestuia, problema cu prețurile la alimente vine din Statele Unite, când în pandemie zeci de milioane de lucrători au fost concediați, iar Rezerva Federală – banca centrală din SUA – a tipărit mii de miliarde de dolari.

Problema materialelor de construcții

În privința materialelor de construcții, Costin spune că vina este a Chinei, însă România ar trebui să demareze o schemă de ajutoare de stat pentru companiile care deschid fabrici de materiale de construcții în țara noastră.

„Acolo inflația globală vine din China. Aceasta are o mare problemă: milioane de cetățeni migrează din rural spre urban. În anii trecuți au început să facă mari proiecte imobiliare. Sunt orașe întregi noi-nouțe ridicate care nu sunt locuite. Ca să le faci, aveai nevoie de materiale de construcții. Așa a crescut cererea, și apoi prețurile”, spune Costin.

Acesta propune o schemă pentru investitorii ce deschid fabrici de materiale: „Noi avem 29 de miliarde de euro prin PNRR și 50 de miliarde de euro prin exercițiul bugetar 2021-2027, unde nu sunt încă definitivate negocierile. România trebuia să facă o schemă astfel încât să stimuleze deschiderea de fabrici de materiale de construcții. De exemplu, azi importăm bitum”. 

Banii sunt ultima grijă a României; problema este lipsa de organizare, punctează Costin.

Statul, avantajat de inflație

Pe de altă parte, consultantul fiscal Adrian Bența spune că statul este avantajat atunci când inflația este mare.

„Inflația și mica evaziune dau de mâncare la milioane de cetățeni în România. Dacă inflația scade, statul o să aibă mari probleme cu încasările”, avertizează acesta.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro