ComenteazăSeismul din 1977, soldat cu moartea a 1.578 de oameni la nivel național, a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României. 90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri – majoritatea fiind construite în perioada interbelică.
„Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea. Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el – începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm, dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”, au transmis reprezentanții INFP.
Și Raed Arafat, șeful DSU, a transmis sâmbătă, într-o conferință de presă, că nimeni nu știe când va fi următorul cutremur, însă serviciile de urgenţă se pregătesc pentru scenariul cel mai grav.
INFP a publicat și harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”. Reprezentanții instituției precizează că „datele prezintă inevitabil o imagine parțială a situației. Pe hartă sunt trecute doar clădirile expertizate individual, cu grad ridicat de vulnerabilitate seismică, conform listei publice AMCCRS”.
Azi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut loc în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, dar unda de șoc s-a simțit în toată Europa de Sud-Est și a ajuns până în Rusia, la Moscova și Sankt Petersburg. Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.
Aplicația a fost dezvoltată de către Toma-Dănilă Dragoș, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Citește și: Cele mai puternice cutremure din Europa
Ce sunt plăcile tectonice. Plăcile tectonice ale Pământului și deplasarea lor