INFP, noi precizări după cutremurul de marți din Gorj: „S-a acumulat o cantitate nedorită de stres tectonic”

Șeful INFP a mai explicat că stresul tectonic, provocat de acțiunea structurii geologice, nu poate fi măsurat. „Nu există aparatură pentru măsurat stresul”, a punctat el.

Seismologul Mircea Radulian, prezent la conferință, a întărit ideea: „S-a acumulat o cantitate nedorită de stres și a fost eliberat sub forma unui cutremur. E singura explicatie pe care o cunosc”.

La rândul său, Mihai Diaconescu, cercetător al INFP, a spus că falia din judeţul Gorj, care a provocat cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter, este lungă și poate genera cutremure cu magnitudini mari.

„Sunt formule care stabilesc legătura între magnitudine şi lungimea faliei. Cu cât falia este mai lungă, ea poate să potenţeze un cutremur cu o magnitudine mai mare”, a afirmat Mihai Diaconescu.

El a prezentat la un proiector aflat în sala de conferințe situația faliilor, adică dislocațiile formate ca urmare a mișcărilor tectonice.

„Ia uitaţi-vă ce falie lungă avem aici. Asta îţi dă un 7 liniştit. Depăşeşte 70 de kilometri, dacă s-ar rupe pe toată lungimea. Noi, la scara asta, o figurăm a fi o linie continuă, ea pe teren, de fapt, este fragmentată. De asta şi cutremurele în platformă sunt limitate”, a precizat el.

Două cutremure au fost înregistrate în ultimele zile în Oltenia. Primul a fost luni, 13 februarie, cu magnitudinea de 5,2, iar al doilea marți, 14 februarie, cu magnitudinea de 5,7.