- Față de ventilatoarele clasice, care au niște funcții în plus, acestea sunt mai simple și mult mai ieftine, dar, susține inginerul, ar putea salva vieți.
- Gavrilescu a anunțat că vrea să doneze primele zece aparate unor spitale. România nu stă prea bine la capitolul acesta: la începutul epidemiei, aveam în jur de 1.300 de ventilatoare.
- Inginerul a aplicat la niște fonduri publice, în valoare de 250.000 de euro, pentru dezvoltarea unor prototipuri de ventilatoare, oferite prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, dar a aflat că întreaga sumă merge la un singur proiect.
- În plus, spune inginerul, regulile au fost schimbate ”în timpul jocului”. De la 3 luni, durata de realizare a proiectului a fost extinsă la 18 luni. Câștigătorul poate finaliza prototipul de ventilator într-un an și șase luni.
Libertatea l-a vizitat pe inginerul Costin Gavrilescu la atelierul său de la marginea Bucureștiului, acolo unde, de la declanșarea pandemiei, a încercat să găsească o soluție de a ajuta pacienții cu COVID-19.
”Am primit încurajări de la ministrul Economiei, sustinere de la Salvarea București, iar domnul Arafat a fost prea ocupat pentru a răspunde în vreun fel la mesajele pe care i le-am trimis. Nu am reușit să aflu cam care ar fi necesarul și dacă cineva le dorește”, a scris Costin pe pagina lui de Facebook.
”Nu e perfect, dar salvezi omul”
Costin Gavrilescu spune că în ultimele săptămâni a dormit 3-4 ore pe noapte. ”Dimineața când mă trezesc, mă gândesc că mai e puțin până seara. Aoleu am și asta de făcut”, povestește acesta.
La prototipul de ventilator a lucrat cu colaboratorul lui din Cipru.
”Eu am încercat să folosesc subansamble care să fie relativ ușor aprovizionabile, că sunt în cantități imense pe piață, ca să fie ușor de făcut în cantități mari și să fie relativ ieftin”, adaugă Costin.
Dintre toate instituțiile cu care a interacționat, spune că cei de la Ambulanță au fost cei mai deschiși.
”Tot căutam un balon de resuscitare. Nu aveam de unde să fac rost. Tot întrebând, am scris pe la Ministerul Sănătății. Cucu, nimeni. Până la urmă am sunat la 112. Mi-am cerut scuze, am zis despre ce e vorba, m-au transferat la Salvare, mi-au zis să o sun pe doamna directoare. Am sunat-o, da, veniți, vă dau. Mi-a dat două bucăți, am discutat cu directorul tehnic, ce știa. Au fost chiar deschiși.”
Ventilatorul lui va costa în jur de 500 de euro. Prin comparație, unul dintre cele mai bune ventilatoare de pe piață, din care România a achiziționat 200 la începutul lui martie, costă 42.000 de lei (8.697 de euro)
Costin spune că față de un ventilator clasic, al lui este mult mai simplu. Nu are, de exemplu, senzori de dioxid de carbon. ”Nu e perfect, dar salvezi omul”, adaugă inginerul.
”Diferențele sunt niște chestii de finețe. Toate brizbrizurile fac diferența între unul de 500 de euro și unul de 5.000-10.000 de euro, cât costă unul clasic. Am vorbit cu doctori de ATI care profesează acum în Anglia. Îmi ziceau că e frumos să ai senzori de dioxid de carbon la expirare, să vezi cât CO2 iese din plămânii pacientului. Dar feature-ul ăla poate să-l aibă un alt echipament, care supraveghează starea pacientului. Se poate și fără.”
Fonduri publice, dar pentru un singur proiect
Recent, a povestit inginerul, a aplicat la niște fonduri publice pentru dezvoltarea unor prototipuri de ventilatoare, oferite prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
UEFISCDI e instituție publică, având personalitate juridică și aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN). Pe 10 aprilie, aceasta a lansat o competiție pentru ”Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2”.
Suma oferită e de 1.200.000 de lei (aproape 250.000 de euro).
Costin a crezut că mai multe proiecte vor beneficia de aceste fonduri. Când a cerut lămuriri, a aflat cu surprindere că întreaga sumă merge la un singur proiect.
Nu a fost nici prima, nici ultima surpriză.
Modificări ale calendarului după ce participanții au aplicat
În calendarul competiției, care a fost lansată pe 10 aprilie, s-a precizat că ”expresia de interes împreună cu declarația de eligibilitate se pot depune până la data de 21.04.2020, ora 15.00.”
Durata maximă a proiectului era de 3 luni, conform calendarului inițial. Câștigătorul avea la dispoziție această perioadă ca să realizeze prototipul de ventilator.
Dar pe 22 aprilie, la o zi după ce aplicanții trebuiau să aplice la proiect, calendarul a fost modificat, printr-un ordin al ministrului educației.
De la 3 luni, durata proiectului a fost extinsă la 18 luni. Câștigătorul poate finaliza prototipul de ventilator într-un an și șase luni.
”Faci ventilator pentru Cov în 18 luni? Păi se găsesc nu știu câte vaccinuri până atunci”, a spus Costin. ”Ca să-l faci în 3 luni trebuia să fi început deja.”
”E o competiție pentru coronavirusul anului 2021. Trebuie să fim vizionari, nu ne agățăm de trecut. Facem haz, dar na”, adaugă acesta.
Poți aplica doar în parteneriat cu o instituție publică de cercetare
Competiția nu a fost una deschisă de la bun început, a explicat inginerul pentru Libertatea.
”Prima dată te anunti, trimiți acea scrisoare de interes plus declarație de eligibilitate, după care se uită ei dacă ești eligibil. Criteriile de eligibilitate nu sunt precizate însă niciunde. Trebuie să fii cu stea în frunte ca să poți să participi. E o etapă de selecție înaintea selecției.
Abia apoi, dacă te selectează, îți trimit o invitație de participare la competiție.”
Proiectul lui Costin a fost selectat pe lista scurtă, dar cu mențiunea de ”eligibil condiționat”. Ca să poată participa efectiv la competiție, acesta trebuie să se asocieze cu o instituție publică de cercetare.
Nu e suficient nici măcar un institut privat de cercetări, musai trebuie sa fie statul implicat, chiar dacă universitățile sunt închise teoretic în perioada asta.
Costin Gavrilescu:
”Rezoluția, agreată cu MEC, este de a permite potențialilor ofertanți (întreprinderi sau organizații de cercetare private), cu expertiză dovedită în domeniul temei de cercetare, de a dezvolta și transmite propuneri de proiecte într-un consorțiu eligibil conform prevederilor legale, cu organizație publică de cercetare ca și coordonator de proiect”, se menționează în documentul cu lista scurtă a celor selectați.
Se mai precizează că această condiție nu a fost menționată explicit la deschiderea competiției 2020 – SOL -2, dar s-a considerat că ”precizările din HG 583/2015 sunt clare, în mod cert neputând fi amendate prin legislație terțiară.”
HG-ul la care fac autoritățile referire e o hotărâre din 22 iulie 2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III).
Adică, chiar dacă această condiție nu a fost specificată la lansarea competiției, participanții ar fi trebuit să se documenteze și să citească această hotărâre.
Până la urmă, Costin a aplicat cu Universitatea Maritimă Constanța, ceea ce înseamnă că, deocamdată, rămâne pe lista scurtă.
Nici ”VentilaTM” nu a fost eligibilă: ”Nu a reieșit din documentația depusă experiența”
Inginerul din București nu a fost singurul care s-a lovit de acest zid al regulilor netransparente. VentilaTM, un alt proiect de realizare a unor ventilatoare, făcut de compania timișoreană Symme3D, a fost declarat inițial neeligibil, argumentul fiind lipsa de experiență
”Îmi explicați și mie totuși cine are EXPERIENȚĂ RELEVANTĂ în țara asta cu privire la cercetarea, dezvoltarea și producția de ventilatoare?”, a scris pe Facebook Călin Brandabur, unul dintre dezvoltatorii proiectului VentilaTM.
Ulterior, cei de la UEFISCDI au revenit asupra deciziei, condiționând însă participarea celor de la Symme3D de ”preluarea titlului de coordonator de proiect de către UMF Victor Babeș Timișoara”.
Compania a acceptat condiția, devenind astfel eligibilă.
La mijlocul lui aprilie, România avea 1.700 de ventilatoare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro