ComenteazăCând a fost găsit pe o stradă din cartierul Beșiktaș, Salvatore Popescu era îmbrăcat cu hainele din ziua dispariției, nu mai avea acte, bani și nici verigheta.
A supraviețuit 26 de zile datorită omeniei turcilor, care i-au dat de pomană.
Salvatore Popescu își amintea numele soției și al fiicei sale, dar nu mai știa nimic despre cum a ajuns să rătăcească pe străzile din Istanbul.
Cine știe cât ar mai fi durat aventura periculoasă prin care a trecut inginerul Salvatore Popescu – înghițit fără urmă timp de 26 de zile de forfota metropolei Istanbul, pe când se afla într-o excursie pe malurile Bosforului -, dacă în cale nu-i ieșeau trei tineri turci miloși. La vederea bărbatului, care arăta jalnic și rătăcea fără țintă pe o stradă din Beșiktaș, cei trei studenți – doi băieți și o fată – au intrat în vorbă cu el încercând să afle dacă personajul din fața lor – extrem de obosit, neîngrijit, cu hainele murdare și urât mirositoare – este cumva bolnav și are nevoie de ajutor.
L-au «cules» de pe stradă și l-au dus la consulat
După primele cuvinte rostite într-o limbă pe care nu au înțeles-o, cei trei turci-salvatori au realizat că au în față un străin pe care l-au întrebat de unde e. „Din România”, a venit răspunsul omului care părea extenuat. A urmat un drum la Consulatul României la Istanbul, aflat în Sectorul Beșiktaș, unde inginerul dispărut chiar de lângă soția sa în timpul unei excursii a fost încredințat în grija personalului diplomatic. Totul se întâmpla pe 25 septembrie, în jurul orei șase seara, la exact 26 de zile de la ciudata sa dispariție.
Inginerul nu mai avea nici măcar verigheta pe deget
Ce s-a întâmplat în răstimpul scurs de la dispariția sa? Cum a supraviețuit românul timp de aproape o lună în uriașul oraș de pe malurile Bosforului? Acum, personalul diplomatic din capitala economică a Turciei avea în față un om extrem de slăbit și confuz, fără acte, fără nici un ban, ba chiar chiar și fără verigheta de pe deget. Bunuri care, odată cu aparatul de fotografiat pe care-l purta la gât în momentul dispariției, nu mai existau. Fusese Salvatore tâlhărit? Le pierduse? Le vânduse? Întrebări la care românul nu a putut să dea un răspuns coerent.
«A crezut că tinerii care l-au luat de pe stradă sunt niște clienți cărora le făcuse o centrală cu gaze…»
„A știut numele soției sale, al fiicei lor, al său, dar nu a reușit să povestească în amănunt ce s-a petrecut în luna în care a fost dispărut. Era confuz, înfometat și avea hainele murdare și urât mirositoare. Erau aceleași cu care fusese îmbrăcat atunci când s-a pierdut de grupul de turiști. Avea mici amnezii…Omul a crezut că tinerii care l-au luat de pe stradă și l-au dus la consulat sunt niște clienți cărora le făcuse o centrală cu gaze… Probabil că nici nu realiza în ce oraș este…”, ne-au povestit persoane implicate în această poveste.
A dormit pe străzi și a primit pomană
Puse cap la cap, informațiile obținute de reporterul Libertatea de la persoane care trăiesc în Istanbul și care s-au aflat aproape de această aventură periculoasă în care inginerul a ajuns, fără voia lui, personaj principal arată că Salvatore a supraviețuit timp de aproape o lună cu apă, covrigi și pâine primite de la turcii cu suflet. Din când când, pe masa inginerului care a rătăcit fără țintă prin metropolă s-ar fi aflat chiar și câte un castron cu ciorbă oferit de localnici care au realizat că omul trece printr-o perioadă extrem de dificilă… O lună în care cerul și stelele i-au fost casă inginerului specializat în gaze și petrol.
«Omul ăsta a făcut, probabil, mult bine în viața lui și a fost răsplătit»
După o noapte în care a dormit în Consulatul României la Istanbul, Salvatore Popescu a fost urcat într-o aeronavă și trimis acasă, în România. Cu haine primite de la personalul diplomatic, îngrijit după baia pe care a făcut-o și cu un titlul de călătorie primit la urgență, inginerul a aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, unde a fost așteptat de familie, care l-a dus la spital pentru evaluări minuțioase. Era sfârșitul unei povești ciudate care, timp de 26 de zile, s-a scris pe malurile Bosforului, într-un Istanbul în care pericole pot pândi în anumite cartiere rău famate.
„Omul ăsta a făcut, probabil, mult bine în viața lui și a fost răsplătit. A avut noroc cu băieții și cu fata aceea, cu studenții care l-au găsit pe stradă și l-au dus la consulat. Putea să o pățească. În Beșiktaș e bine, e un cartier mai select, dar sunt zone în Istanbul unde e bine să fii atent…”, au mai spus persoanele cu care a vorbit reporterul Libertatea.
CITEŞTE ŞI: