Alexandrina si Dumitru Spiridon sunt oamenii de a caror decizie a atarnat, in urma cu sapte ani, viata lui Paul Corjautan, primul pacient cu transplant de cord din Romania. Libertatea va prezinta, in exclusivitate, povestea parintilor care au avut puterea, pentru a salva o viata, sa doneze inima fiicei lor, aflata in moarte cerebrala.
Gabriela Spiridon s-a nascut pe 5 iunie 1978, in satul Tamasesti, judetul Teleorman. Aici si-a trait scurta ei viata, de doar 21 de ani, curmata brusc de un accident stupid. Gabriela era o fata frumoasa, inteligenta si plina de viata.
”Ne-au mai ramas patru copii, dar golul lasat nu poate fi umplut. Pe toti i-am iubit deopotriva, dar cu Gabi eram mai apropiata”, povesteste Alexandrina Spiridon. “Dr. Bradisteanu ne-a zis ca pentru Gabi nu se mai poate face nimic, dar ca avem posibilitatea, daca suntem de acord, sa-i donam inima pentru a salva viata unui baiat de 24 de ani. M-am gandit putin si am decis ca da, sunt de acord. Am semnat. Ne-am fi simtit cu un pacat daca nu acceptam.
Daca nu acceptam, murea si el, iar Gabi a noastra oricum nu putea fi adusa inapoi. I-am donat si ambii rinichi. Am salvat trei vieti. Asa, o parte din fiica noastra va trai mai departe”, spune nea Tica.
Dintr-o viata tanara, plina de sperante, ca a Gabrielei Spiridon, nu a mai ramas decat o cruce de lemn in cimitirul satului si durerea imensa din sufletul familiei ei. O raza de speranta o mai aduce ideea ca inima fetei traieste si ca batranii ei parinti l-au cunoscut pe cel in al carui piept bate. Beneficiarul primului transplant de inima facut in Romania i-a intalnit pe parintii fetei. Paul Corjautan, in varsta de 30 de ani, a fost emotionat de intalnire.”Simt ca fiica lor traieste prin mine”, ne-a declarat Paul.
Paul nu avea alta scapare
La 25 octombrie 1999, Paul, bolnav de cardiomiopatie dilatativa, fara sanse de supravietuire, a primit o inima noua. Primul medic roman care a realizat un transplant de cord a fost dr. Serban Bradisteanu. Testele de compatibilitate au fost de peste 90 la suta. Barbatul a ajuns, de curand, sa cunoasca familia donatoarei. ”Intalnirea a fost un moment de o intensitate emotionala ce nu poate fi descrisa. Si eu, si ei am fost tulburati. Desi mai au inca patru copii, parintii fetei cu a carui inima traiesc eu nu si-au revenit nici acum din soc. Doresc si sper sa ii mai vad, sa pastram legatura, acum ca am reusit sa-i cunosc”, ne-a declarat Paul. ”Cand l-am vazut pe Paul, l-am simtit ca si pe copilul meu. Am simtit ca, dupa sapte ani, inima fetei mele a venit acasa”, ne-a spus mama Gabrielei.
Cum a murit Gabriela
Pe 25 octombrie 1999 ploua cu galeata. Totusi, Gabi a vrut neaparat sa plece la Bucuresti. Luase salariul de la Regie si voia sa mearga prin magazine, la cumparaturi. La intoarcere, in gara, in locul trenului accelerat a luat un rapid, iar acesta nu are statie in Videle. Gabi era pe scara trenului si, probabil, voia sa coboare, dar, asa cum ne-au spus politistii, i-a intepenit tocul in scara, s-a dezechilibrat si a cazut. Åsta i-a fost sfarsitul. A intrat in coma si au dus-o de la spitalul din Videle la Spitalul Floreasca, din Bucuresti. Nu s-a mai putut face nimic pentru ea. Era in moarte clinica. Ca o ciudatenie a destinului, Petre, prietenul Gabrielei, a murit sase luni mai tarziu, tot in urma unui accident de tren.