Anual milioane de oameni mor din cauza problemelor de inima. Dar medicii lucreaza la un tratament care va schimba complet aceasta realitate: tesutul cardiac care se va putea reface singur. Nu va fi nevoie decat de o simpla injectie cu un anumit tip de proteine care sa declanseze procesul de regenerare a inimii bolnave.
Cel care incearca sa transforme acest vis in realitate este Glenn Larsen, cercetator sef la Hydra Biosciences, din Boston. El a inceput cercetarile in acest domeniu revolutionar in urma cu patru ani. Larsen lucreaza la acest proiect cu o echipa de cercetatori de la Harvard University. Impreuna incearca sa gaseasca modul de a crea un medicament bazat pe o proteina care sa stimuleze regenerarea tesutului cardiac care a murit in urma unui infarct. “Inima secreta continuu factorii chimici de care are nevoie pentru a functiona. Tot ce facem noi in laborator este sa imbunatatim acest proces de secretie”, a explicat Larsen pentru revista “Popular Science”. O data ce muschiul s-a refacut, pacientii care au suferit un infarct ar putea sa inoate din nou, sa alerge sau sa duca la bun sfarsit orice activitate care presupune efort.
Strategia lui Larsen este simpla, dar in acelasi timp revolutionara. Pentru a-si administra medicamentul pacientii vor folosi un dispozitiv la fel de simplu: fie un inhalator, fie o seringa mai sofisticata. Odata injectate, moleculele proteinelor regenerative se vor atasa de receptorii celulelor de la suprafata muschiului cardiac, apoi vor declansa o reactie chimica ce va stimula diviziunea celulelor. Odata activat acest mecanism, se vor dezvolta noi celule care vor inlocui tesutul mort. Rezultatul: in numai cateva saptamani noul muschi va intra in functiune si inima va bate normal.
Bolnavii vor putea face din nou sport
Experimentele pe subiecti umani nu vor incepe mai devreme de cativa ani, dar datele obtinute in urma testelor arata ca tehnologia are un mare potential. Anul trecut cercetatorii de la Biosciences au facut experimente pe cobai. Dupa 10 zile de tratament tesutul lor cardiac functiona cu 20% mai bine decat al altor cobai care nu primisera medicamentul. “Putem sa ne bazam pe procesul de regenerare? Raspunsul este da!”, a spus Mark Keating, cofondatorul Hydra Biosciences. “O data ce vom elimina franele mecanismului regenerativ este posibil sa punem la treaba si alte tipuri de celule”, a mai declarat Keating.