Inițiator al testării PISA: „În jur de 40% dintre elevii români au spus că profesorii nu au fost alături de ei când au avut nevoie de ajutor”

Andreas Schleicher, directorul pentru educație al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și unul dintre fondatorii programului de testare internațională PISA, a participat la dezbaterea online organizată, în decembrie, de site-ul Edupedu și de ONG-ul World Vision. S-au publicat de curând rezultatele elevilor din 81 de țări la testarea standardizată de anul trecut. Cei din România s-au clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană. 

Evaluarea PISA din 2022 s-a concentrat pe matematică, a explicat Schleicher, care a precizat și că nu este genul de testare cu care sunt obișnuiți elevii din România. „Pentru a se descurca la această testare, elevii trebuie să arate că pot să gândească precum un matematician. Să privească problema așa cum e ea în lumea reală și să o rezolve”. 

Acesta a mai explicat că, pentru rezolvarea exercițiilor, elevii au fost nevoiți să folosească abilități precum gândirea critică și creativitatea. De asemenea, a subliniat că elevii români își amintesc de la ore metodele de rezolvare, dar întâmpină dificultăți când trebuie să le aplice în situații noi. „Acum nu mai e suficient ce știi, contează ce poți să faci cu ceea ce știi”, a mai spus Schleicher. 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Acesta, matematician la bază, a comparat rezultatele testelor din 2022 cu cele din anii anteriori și a explicat că au scăzut la nivelul țărilor membre OCDE. 

Pe numai 13% dintre elevi i-au întrebat profesorii cum se simt 

În pandemie, profesorii au fost esențiali pentru elevi, a afirmat specialistul în educație. În Japonia, de exemplu, aproape jumătate dintre elevi au simțit că se pot baza pe profesorii lor. 

În schimb, „în jur de 40% dintre elevii români au spus că profesorii nu au fost alături de ei când au avut nevoie de ajutor”, a adăugat Schleicher. Acest sprijin contează pentru copii și tineri – cei pentru care profesorii au fost disponibili au fost mai încrezători și au avut rezultate mai bune la școală. 

Elevii din țările participante au avut ore online în pandemie, au primit materiale și au avut acces la platforme de învățare. Dar pe numai 13% dintre ei i-au întrebat profesorii zilnic cum se simt.  

„În educație lipsește legătura personală dintre elevi și profesori, mai ales pe timp de criză”, a concluzionat Andreas Schleicher. „E important să fie profesori care nu sunt doar bine pregătiți profesional, ci și care își cunosc elevii”. 

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

La fel de important este ca elevii să fie motivați la școală să încerce să fie mai buni și profesorii să nu îi descurajeze cum obișnuiesc în prezent. 

Elevii români spun că sunt mulțumiți de viața școlară 

Numărul mic de profesori, lipsa de materiale didactice, lipsa resurselor digitale au un impact negativ asupra învățării, a explicat, între altele, specialistul, iar în România se întâmplă mai ales în comunitățile vulnerabile. 

Din cercetări reiese și că elevii români petrec la școală o mare parte din timp pe telefoane și pe tablete. Iar rezultatele sunt mai slabe când aceștia folosesc tehnologia pentru relaxare la ore, și nu pentru studiu. 

În ce privește interesul părinților pentru rezultatele elevilor, situația este pozitivă, pentru că ne situăm puțin sub media OCDE. 

Întrebați despre cât de mulțumiți sunt cu diferite aspecte din viața lor, școala a ieșit pe locul al doilea pentru elevii români, după relația cu părinții. Contează, așadar, atât susținerea familiei, cât și a profesorilor, amintește specialistul, pentru ca elevii să fie împliniți.

În cele din urmă, Schleicher a vorbit despre câteva lecții din pandemie, din sfera educației: e important să ținem școlile deschise, e necesar ca elevii să aibă inițiativă și să învețe anumite lucruri singuri și e indicat, de asemenea, să se pună accentul pe starea de bine a acestora. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro