În iulie a avut loc la Venetia forumul CO2, unde au fost prezentate, inclusiv de către România, care prin GeoEcoMar se află în elita mondială a cercetărilor pe această temă, ultimele noutati în materie de captarea bioxidului de carbon.
Despre ce este vorba? Sistemul energetic are şi va avea nevoie în continuare, cel puţin 50 de ani de aici înante, de cărbune pentru termocentrale. Acest producător d e energie eelctrică poate compensa imediat lipsa de curent din reţeua naţională, dacă nu mai bate vântul pentru eoliene, nu mai este apă pentru hidrocentrale sau Soare pentru fotovoltaice. Dar termocentralele produc CO2, prin ardere, gaz care intra în atmosferă şi provoacă efectul de seră, adică încălzirea globală. În acest context, oamenii de ştiinţă s-au gândit să capteze acest bioxid de carbon şi să îl canalizeze prin conducte acolo unde straturile geologice permit injectarea acestui gaz în subteran. Astfel se stopează încălzirea globală şi modificaera climei.
”Marea Britanie, Norvegia şi Olanda au deja conducte care dirijează bioxidul de carbon în structuri geologice de pe fundul Mării Nordului. Stochează un milion de metri cubi de CO2 pe an, de 15 ani încoace!”, ne-a explicat dr. Constantin Ştefan Sava, director de proiecte privind captarea CO2 în cadrul GeoEcoMar.
Specialiştii au identificat zonele unde poate fi stocat bioxidul de carbon în Europa
În Statele Unite, injectarea gazului vinovat pentru efectul de seră se face în puţurile fostelor zăcăminte de petrol, considerate epuizate. În paranteză trebuei spus că tehnologiile folosite în extracţia petrolului de până acum nu permiteau scoaterea dintr-un zăcământ decât a maximum 30% din conţinut, restul rămânea în pământ – apoi se închidea puţul pe considerentul că este epuizat. Prin injectarea CO2, se presează asupra restului de 70% din ţiţei, care este împins afară, locul său fiind luat de acest gaz. Exact aşa fac SUA şi Canada în acest moment! Scapă de poluare şi produc petrol printr-un mechanism simplu!
Dacă s-ar folosi această tehnologie în România, rezervele actuale de ţiţei, rspectiv 38 de milioane de tone, s-ar înzeci, cel puţin şi, în acelaşi timp, ar putea menţine pe linia de plutire industria mineritului. Aplicarea la nivel planetar a tehnologiei ar putea prelungii ”era energiei fosile” cu încă 100 de ani!
Dr. Constantin Ştefan Sava