Față de septembrie 2020, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, cele alimentare cu 4,26%, iar prețurile serviciilor au urcat cu 3,75%.
Energia electrică s-a scumpit cu 24,65%, uleiul costă acum cu 23,84% mai mult față de aceeași lună a anului trecut, gazele sunt cu 20,55%, iar combustibilii s-au scumpit cu 16,77%.
Cartofii sunt cu 12,61% mai scumpi față de septembrie 2020, țigările costă cu 7,11% mai mult, brânza este cu 5,46% peste nivelul de anul trecut, iar pâinea costă cu 5,52% mai mult.
Dilema BNR
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a declarat la Digi24 că „România nu poate avea și dobânzi mici și inflație mică”.
Acesta a mai spus că jumătate din inflație vine din energie și din prețurile administrate.
Problema energetică
Prețul energiei a crescut masiv pe bursele de profil în ultimele luni.
Ieri, România avea cea mai scumpă energie din Europa pe bursele de profil, de peste 1.100 lei/MWh. Prețul energiei crește ca urmare a revenirii economice și a certificatelor de emisii, impuse de legislația europeană.
Concomitent, prețul gazelor a crescut la rândul său de câteva ori, după ce Gazprom a refuzat să crească livrările, revenirea economică a crescut consumul, iar stocurile pentru iarnă sunt la o medie europeană de 70%.
Guvernul a decis recent compensarea energiei pentru populație cu 21 de bani pe kWh și o subvenție de 25% din factura la gaze, dacă consumul se află între anumite plaje.
Zilele trecute premierul demis Florin Cîțu a anunțat că va plafona prețurile la energie și gaze. Pentru aceasta este însă nevoie de un Guvern cu puteri depline.