Fostul administrator special al Rodipet era și director general și își dădea singur contracte pe un PFA pentru prestări de servicii care se aflau chiar în fișa postului său, susțin angajații companiei, pentru Libertatea. În total, acesta a încasat de la compania de stat aproximativ 800.000 de lei în 8 ani.
Un alt prejudiciu a fost cauzat de neurmărirea contractelor legate de spațiile deținute de companie, suma neîncasată ajungând la 12 milioane de lei, potrivit reprezentanților angajaților.
Aceștia au făcut, în anul 2018, plângere la DIICOT. Dosarul a fost declinat, iar acum a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.
Scandal internațional
Societatea de distribuție a presei Rodipet este de mai mulți ani în centrul unui scandal internațional. Afaceristul libanez Hassan Awdi a preluat compania de stat în anul 2003, apoi a devalizat-o, potrivit Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Conform procurorilor, Awdi a produs pagube în valoare de 35,5 milioane de euro.
Afaceristul nu și-a îndeplinit promisiunile făcute la privatizare, astfel că în anul 2009 statul redevine acționar majoritar al Rodipet. Tot din 2009, compania a intrat în insolvență.
Între timp, Hassan Awdi a dat în judecată statul român și a câștigat la Tribunalul Internațional de la Washington (ICSID), instituție care judecă spețe legate de conflicte în domeniul investițiilor.
Astfel, în anul 2015 statul român a plătit daune de 48,7 milioane de lei, pe motiv că a executat gajul asupra acţiunilor deţinute de libanez şi a reziliat contractul de privatizare a Rodipet. ICSID a aprobat însă doar o mică parte din totalul daunelor solicitate de Awdi, respectiv peste 447 milioane de euro, respingând drept nefondate restul pretențiilor sale.
Hassan Awdi a fost condamnat definitiv în anul 2014 la 8 ani de închisoare într-un alt caz, respectiv Dosarul CFR Mesagerie. Awdi nu a făcut închisoare, deoarece s-a refugiat în Liban.
Ulterior a mai dat o dată statul român în judecată în cazul Rodipet, iar acum cere daune de 650 de milioane de euro, potrivit Jurnalului Național.
Delapidarea românească
Delapidarea a continuat însă și după ce statul a redevenit acționar majoritar, acuză angajații.
Numele companiei a fost schimbat între timp în Network Press Concept, iar statul român deține 51% prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), restul fiind controlat indirect de către Hassan Awdi.
Constantin Rădulescu este reprezentantul foștilor salariați la masa credală. Aceștia sunt al doilea creditor al Rodipet, după Fisc, având de recuperat 10,5 milioane de lei din salariile și drepturile restante. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este principalul creditor și are de recuperat 84% din cele 250 de milioane de lei datorate de Rodipet, adică 210 milioane.
De-a lungul timpului, Rădulescu a trimis mai multe memorii către fostul AVAS, actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului.
Cum acestea nu au produs nici un efect, acesta a făcut o plângere către DIICOT. Principalele fapte semnalate îl vizau pe fostul administrator special Vasile Uifălean, dar și prejudiciile care au apărut din mai multe contracte.
Plătit de mai multe ori pentru același lucru
Uifălean a fost desemnat administrator special al Rodipet în anul 2010. Tot în acel an instanța îl desemnează să asigure și conducerea operativă a celor 42 de agenții județene ale Rodipet de pe teritoriul țării.
În același an, Rodipet a semnat un contract de prestări servicii cu același Uifălean. Obiectul de activitate: “activități de consultanță pentru afaceri și management”, adică exact același lucru pe care trebuia să îl facă din postura de administrator special și director. Din “consultanță”, Uifălean a primit 199.000 de lei de la Rodipet, potrivit documentelor intrate în posesia ziarului Libertatea. Conform lui Rădulescu, acesta a încasat și 300.000 de lei de la Rodipet prin PFA.
Împreună cu restul prestațiilor sale, administratorul special a primit în total aproximativ 800.000 de lei, până în anul 2018, când a fost revocat, mai spune Rădulescu.
12 milioane de lei daune din neîncasarea chiriilor
O altă problemă reclamată de angajați o constituie neîncasarea unor sume din mai multe contracte de chirie.
Începând cu 2010, au fost 70-80 de contracte de asociere în participațiune cu diverși distribuitori de presă. Creditorii au cerut, prin Adunarea Creditorilor, administratorului special și administratorului judiciar încheierea de acte adiționale la contractele existente și trecerea în contractele viitoare a unui pact comisoriu de gradul 4. Adică, dacă aceste firme nu plătesc, după 30 de zile contractele se reziliază de drept.
Constantin Rădulescu, reprezentantul foștilor salariați Rodipet:
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar compania de stat a lăsat firmele cu datorii să ocupe spațiile, chiar dacă n-au plătit. Multe dintre aceste firme au dispărut la rândul lor, fiind în faliment sau radiate deja.
Până la data de 23 mai 2017, se adunaseră 7 milioane de lei din aceste contracte de chirie. Din aceste sume, până atunci se recuperaseră doar 72.000 de lei.
Între timp, în plângerea către DIICOT, Rădulescu spune că sumele au depășit 12 milioane de lei.
Dosarul, mutat de la DIICOT la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal pe numele lui Uifălean pentru delapidare, însă l-au declinat pentru soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.
DIICOT n-a mai verificat și contractele, însă Rădulescu a depus un memoriu cu privire la acestea și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.
Și AAAS a depistat „nereguli”
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului spune că noul administrator special al Rodipet, desemnat în anul 2018, a depistat, la rândul său, o serie de probleme în activitatea lui Uifălean.
În urma analizei societății, noul administrator special a sesizat o serie de nereguli în legătură cu derularea activității în perioada în care domnul Uifălean și-a desfășurat mandatul. Astfel, Adunarea Generală a Creditorilor a aprobat revocarea domnului Uifălean Vasile din funcția de manager, urmând ca la nivelul societății să se desfășoare o acțiune de control care să determine dacă și în ce măsură au fost săvârșite fapte care să conducă la devalorizarea societății.
Raport AAAS, decembrie 2019:
După 11 ani de insolvență, compania n-are plan de restructurare
Instituția arată că au existat peste 600 de contestații la tabelul creditorilor, astfel că procesele s-au întins pe 9 ani. Abia după ce acestea se vor termina, administratorul judiciar “va propune un plan de reorganizare judiciară care va avea drept scop plata datoriilor și reinserția în activitatea economică”.
Libertatea s-a adresat oficial și ANAF, care, din postura de creditor majoritar, poate decide dacă societatea intră în lichidare sau este restructurată. Până acum nu am primit nici un răspuns.
Guvernul Orban a schimbat între timp șeful AAAS, Daniel Geantă fiind înlocuit în data de 30 decembrie 2019 cu Adrian Miutescu.
Pentru corecta informare a cititorilor, menționăm că Libertatea se află pe lista creditorilor Rodipet, însă articolul de față nu are nici o legătură cu această situație, unicul său scop fiind servirea interesului public.