În 15 august a intrat în vigoare noul regulament al parcărilor în București, conform căruia nu vor mai exista parcări gratuite dintre cele gestionate de Primăria Capitalei, pe lângă cele rezidențiale. Nerespectarea acestei reguli va aduce o amendă de 200 de lei pe zi și imobilizarea autovehiculului până la stingerea obligaţiei de plată.
În aproape fiecare clasament online al celor mai congestionate orașe din lume, Bucureștiul își găsește negreșit un loc aproape de vârf. Similar, New Yorkul și San Francisco sunt consistent evaluate ca fiind cele mai aglomerate orașe din SUA. Măsurile luate de oficialii acestor metropole sunt comparații imperfecte, dar utile, pentru următorii pași ce pot fi luați în îndeplinirea viziunii unui București emancipat de guvernanța automobilelor.
În 2019, când traficul din San Francisco era bară la bară la orele de vârf, oficialii organizau un plan să taxeze intrarea cu mașina în centru cu 6,5 dolari, cu reduceri în funcție de venit.
Când a izbucnit pandemia, traficul a dispărut în timpul carantinei, a scăzut din nou odată cu valurile din iarna trecută, dar apoi a început să revină încet la „normalul aglomerat”.
Oficialii orașului au spus că nu au abandonat încă ideea taxelor, care se află pe ordinea de zi încă din 2004. „Spunem că am pus pauză” până când orașul se întoarce la traficul de dinainte, îl citează ziarul pe Eric Young, un purtător de cuvânt al agenției responsabile.
Între 9 și 23 de dolari pentru fiecare zi de intrare în centru
Pe coasta opusă, oficialii din New York decid dacă să înceapă implementarea unui proiect similar: taxarea între 9 și 23 de dolari pentru fiecare intrare cu mașina în centrul orașului. Dacă proiectul va trece, implementarea va dura în jur de 5 ani, ținând cont de instalarea stațiilor electronice de colectare a taxelor, actualizarea legislației și modificarea unor străzi. Fondurile vor fi alocate către îmbunătățirea infrastructurii transportului în comun din New York, oraș cu 8 milioane de locuitori.
Alte măsuri adoptate în vestul Europei s-au dovedit de succes în tranziția către infrastructura sustenabilă: Copenhaga a introdus parcarea plătită în anii 90, dar măsura a fost complementată cu alte strategii, precum realocarea spațiului rutier de la mașini la pietoni sau dezvoltarea pistelor de biciclete.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro