ComenteazăCuprins:
Până acum, nămolul umed era depozitat opt luni pe an la Stația de epurare din Cluj, iar acest material este acum valorificat, a declarat directorul Companiei de Apă Someș, Călin Neamțu.
Instalația din Cluj care transformă nămolul în peleți, un circuit închis
„Stația de epurare din Cluj-Napoca produce 80 de tone de nămol pe zi, rezultat în urma procesului de epurare. Până acum, acest nămol era depozitat pe terenuri agricole, dar în perioada martie-octombrie trebuia să îl depozităm pe teritoriul stației. În Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), de peste 400 de milioane de euro, a fost prevăzută o instalație de tratare termică a nămolului care face ca nămolul umed rezultat să ajungă de la o umiditate de 70% la 10%”, a spus Neamțu.
El a explicat procedeul prin care funcționează această instalație și cum va folosi în economie, dar și mediului, având un circuit închis.
„Procedeul este de uscare a nămolului, urmând ca, după tratarea termică, să fie transformat în peleți, care sunt arși într-o centrală termică, iar energia termică obținută se folosește pentru încălzirea instalației de tratare termică. Practic, este un circuit închis. Din 80 de tone de nămol pe zi, rezultă și 5 tone de cenușă pe care încercăm, în viitor, să o reutilizăm în procesul de producere a cărămizilor sau a cimentului pentru betoane”, a spus Neamțu.
Instalația, un beneficiu pentru mediu și sănătatea oamenilor din Cluj
În acest fel se rezolvă inclusiv problema depozitării unor cantități semnificative de nămol, investiția contribuind și la reducerea amprentei de carbon.
Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a precizat că instalația, unică la nivel național, este importantă și pentru sănătatea oamenilor.
„Ajută foarte mult mediul, dar și sănătatea clujenilor. Cred că această investiție din Cluj să fie un exemplu de urmat și pentru alte județe din România”, a precizat Rațiu.
Instalația care transformă nămolul în peleți, un exemplu de economie circulară
Stefano Carpaneto, CEO al firmei italiene Vomm care a realizat instalația, spune că emisiile degajate de noua aparatură sunt mult sub normele europene.
„Tehnologia presupune uscarea nămolului, transformarea sa în peleți, arderea peleților în incinerator, iar energia termică este folosită pentru continuarea procesului de uscare. Este un exemplu de economie circulară și dezvoltare sustenabilă”, a explicat Carpaneto.
Potrivit acestuia, o instalație similară cu cea de la Cluj este în curs de implementare la Compania de Apă Brăila.