Adrian şi Dana Năstase arată că, deşi ei au achitat toate sumele pe care trebuiau să le plătească, sechestrele au rămas active. În aceste condiţii, cei doi le cer magistraţilor să ridice măsurile asigurătorii de pe bunurile personale, radierea ipotecii din actele apartamentului lor din strada Zambaccian, precum şi restituirea sumei de 118.650 de dolari. Banii reprezintă o parte din fondurile despre care procurorii DNA au suţinut în dosarul Zambaccian că familia Năstase i-ar fi dat lui Ioan Păun, fost consul al României în China, pentru a le cumpăra diverse produse şi despre care fostul prim-ministru a susţinut că nu sunt ai lui. Adrian Năstase cere însă restituirea sumei motivând că “instanţa a înţeles să mi-o atribuie”.
Au completat lista pârâţilor
Soţii Năstase au depus la dosar mai multe acte, atât de la un executor judecătoresc care susţine că şi-a recuperat toată paguba, precum şi de la ANAF, care arată mai multe plăţi făcute de fostul premier, precum şi faptul că acesta şi soţia nu figurează în evidenţele Fiscului cu alte tipuri de datorii. DNA a solicitat însă respingerea cererilor familiei fostului premier, pe motiv că numai părţile civile – în speţă Inspectoratul de Stat în Construcţii şi ANAF, în calitate de creditori – pot confirma că şi-au primit banii. Acesta este şi motivul pentru care lista pârâţilor a fost completată la cererea lui Năstase, cu numele celor două instituţii publice. Fostul prim-ministru Adrian Năstase a executat 500 de zile de puşcărie din cei 4 ani şi jumătate primiţi ca urmare a condamărilor din dosarele “Trofeul Calităţii” şi “Zambaccian”. Imediat ce a ieşit din închisoare, în martie 2014, acesta spunea că vrea să se apuce de muncă. “Aş vrea să fiu eventual consultant politic şi eventual să fac contracte cu unele din televiziunile noastre pentru a explica diverse lucruri”, spunea Adrian Năstase. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, el având doar câteva apariţii în spaţiul public după eliberare. l