Curtea Internațională de Justiție (CIJ), instanța supremă a Națiunilor Unite, a evitat vineri să ceară încetarea focului în Gaza, în dosarul de genocid deschis de Africa de Sud, dar a cerut Israelului să limiteze numărul victimelor și al pagubelor în ofensiva sa militară.

În decizia extrem de așteptată, luată de un grup de 17 judecători, Curtea Internațională de Justiție a decis să nu respingă cazul și a ordonat șase măsuri provizorii pentru a-i proteja pe palestinienii din Gaza.

„Curtea este extrem de conștientă de amploarea tragediei umane care se desfășoară în regiune și este profund îngrijorată de pierderile continue de vieți omenești și de suferința umană”, a declarat Joan E. Donoghue, președinta Curții.

Decizia de vineri este doar una provizorie. Ar putea dura ani de zile până când întregul dosar intentat de Africa de Sud va fi analizat. Cert este că Israelul respinge acuzația de genocid și a cerut și instanței să respingă acuzațiile.

În timp ce cazul se derulează în instanță, Africa de Sud a cerut judecătorilor „în regim de extremă urgență” să impună măsuri provizorii.

În fruntea listei sud-africane se afla o solicitare ca instanța să ordone Israelului „să își suspende imediat operațiunile militare în și împotriva Gaza”. Dar instanța a refuzat să facă acest lucru.

De asemenea, Africa de Sud a cerut ca Israelul să ia „măsuri rezonabile” pentru a preveni genocidul și a permite accesul ajutoarelor de care are nevoie disperată. Curtea a decis că Israelul trebuie să încerce să limiteze numărul de morți și pagube.

Care sunt cele șase măsuri provizorii cerute de instanța ONU.

  1. Israelul trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni orice act care ar putea fi considerat genocidar – uciderea membrilor unei populații, provocarea de vătămări corporale, impunerea unor condiții menite să ducă la distrugerea unei populații, împiedicarea nașterilor.
  2. Israelul trebuie să se asigure că armata sa nu comite niciun act de genocid.
  3. Israelul trebuie să prevină și să pedepsească orice comentariu public care ar putea fi considerat o incitare la comiterea genocidului în Gaza.
  4. Israelul trebuie să ia măsuri pentru a asigura accesul (ajutorului) umanitar.
  5. Israelul trebuie să împiedice orice distrugere a probelor care ar putea fi folosite într-un caz de genocid.
  6. Israelul trebuie să prezinte un raport instanței în termen de o lună de la emiterea acestui ordin.

Israelul trebuie să decidă acum cum să răspundă. Hotărârile CIJ sunt obligatorii, dar, observă BBC, nu există niciun mecanism de aplicare a lor.

Israelul ar putea alege spre exemplu să îi ignore complet pe judecători. În plus, având în vedere că eforturile diplomatice se concentrează, aparent, pe posibilitatea unei încetări a focului și că încă se fac eforturi pentru îmbunătățirea fluxului umanitar, Israelul poate susține că deja ia măsuri pentru a îndeplini cerințele Curții.

Modul în care SUA, principalul aliat al Israelului, vor reacționa la orice decizie va fi esențial, deoarece dețin dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU și, prin urmare, ar putea bloca măsurile luate în cadrul acestuia pentru a forța Israelul să se conformeze.

Washingtonul a spus repetat că Israelul are dreptul de a se apăra, dar a vorbit și despre necesitatea protejării civililor din Gaza și permiterii accesului ajutorului umanitar.

Primele reacții israeliene și palestiniene

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat la decizia instanței anunțând că „Israelul poartă un război just”. „Vom continua să ne apărăm pe noi înșine și pe cetățenii noștri, respectând în același timp dreptul internațional”, a asigurat Netanyahu.

Itamar Ben-Gvir, extremistul care ocupă postul de ministru al securității naționale, a fost chiar batjocoritor la adresa ONU. „Haga Șmaga”, a scris el pe X, fostul Twitter.

De partea cealaltă, oficialii palestinieni au salutat decizia provizorie. „Judecătorii CIJ au evaluat faptele și legea, s-au pronunțat în favoarea umanității și a dreptului internațional”, a declarat Riyad Al-Maliki, ministru de Externe palestinian, potrivit agenției de presă Reuters.

Al-Maliki face parte din Autoritatea Palestiniană, care administrează părți din Gaza și Cisiordania, și este un rival al Hamas.

Hamas a cerut ca Israelul să fie obligat să pună în aplicare decizia Curții. Un oficial de rang înalt al organizației teroriste care conduce Gaza a declarat pentru Reuters că decizia CIJ este o evoluție importantă care contribuie la izolarea Israelului.

La rândul său, Africa de Sud a salutat decizia pe care o consideră o „victorie decisivă” pentru statul de drept internațional.

Guvernul sud-african a declarat că va continua să acționeze în cadrul instituțiilor de guvernanță globală pentru a proteja drepturile palestinienilor din Gaza și a mulțumit instanței pentru decizia sa rapidă.

„Ziua de astăzi marchează o victorie decisivă pentru statul de drept internațional și o etapă importantă în căutarea dreptății pentru poporul palestinian”, au spus oficialii sud-africani.

În așteptarea deciziei

Israelul a lansat masivul său asalt aerian și terestru asupra Gazei după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie, când militanții au ucis aproximativ 1.200 de persoane, în principal civili, și au răpit alte 250 de persoane.

Ofensiva israeliană a devastat mari porțiuni din teritoriu și a alungat aproape 85% din cei 2,3 milioane de locuitori din casele lor.

Peste 26.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit datelor furnizate de autoritățile locale ale Hamas. Ministerul nu face diferența între combatanți și civili în bilanțul morților, dar a declarat că aproximativ două treimi dintre cei uciși sunt femei și copii.

Armata israeliană susține că cel puțin 9.000 dintre cei uciși în conflictul de aproape patru luni sunt militanți Hamas.

Oficialii ONU și-au exprimat temerile că și mai multe persoane ar putea muri din cauza bolilor, cel puțin un sfert din populație confruntându-se cu foametea.

Israelul boicotează adesea tribunalele internaționale și anchetele ONU, spunând că sunt nedrepte și părtinitoare.

Dar de data aceasta, a făcut pasul rar de a trimite o echipă juridică de nivel înalt – un semn al seriozității cu care privește cazul și probabil de teama că orice decizie a instanței privind sistarea operațiunilor ar fi o lovitură majoră pentru poziția internațională a țării.

Urmărește-ne pe Google News