Institutul de Lingvistică al Academiei Române explică de ce termenul „supat” este corect: „Limba română nu locuiește numai în salon”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O dezbatere aprinsă apărută pe rețelele de socializare cu privire la corectitudinea cuvântului „supat” a fost lămurită oficial de cercetătorii de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.
Cuprins:
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV
Un cuvânt „bizar” pentru spațiul de sub pat
În urma clipurilor virale în care utilizatorii susțineau că noul dicționar ar fi inventat un termen bizar pentru spațiul de sub pat, lingviștii au venit cu precizări clare într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Institutul de Lingvistică nu putea rămâne în afara unei controverse care se desfășoară, literalmente, „sub pat”. În consecință, ne vedem obligați să clarificăm un detaliu care a reușit să tulbure liniștea de sub paturi: „supat” este substantiv. Mai exact, este un substantiv neutru: un supat, două supaturi. Se poate articula – supatul – și poate apărea după o prepoziție –în supat”, arată lingviștii.
Cercetătorii subliniază că termenul „supat” nu este o invenție recentă a ediției DOOM3 din 2021 și nici o scăpare de redactare. Cuvântul era consemnat deja în DOOM2 încă din anul 2005, având marcajul de registru popular.
Apare în opera unor scriitori clasici, dar și în folclor
Mai mult decât atât, Dicționarul Limbii Române (DLR) atestă prezența cuvântului de peste un secol, fiind documentat în operele unor scriitori clasici precum Iordache Golescu, Costache Negruzzi, Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu, dar și în folclor:
„Dicționarele vin și cu martori: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, spune un text folcloric citat în Dicționarul(tezaur) al limbii române(DLR), iar Hogaș (citat în tot DLR) surprinde o întreagă operațiune nocturnă: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”. Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică”.
Mai mult, lingviștii spun că acest cuvânt a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii.
Când se scrie separat
Există, desigur, și construcția sub pat, care stă la originea substantivului supat, arată cercetătorii:
„În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, sub este prepoziție, iar pat este substantiv. Cele două cuvinte se scriu separat (și arată unde a ajuns mingea!). În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, supat denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea. Aceeași mobilă, altă analiză gramaticală”.
Prepoziția „sub” s-a sudat cu substantivul „pat”
Din punct de vedere gramatical, cercetătorii explică procesul de sudare a prepoziției „sub” cu substantivul „pat”.
În timp ce în enunțul „Mingea a căzut sub pat” avem o prepoziție urmată de un substantiv, în enunțul „Am găsit pisica în supat”, termenul unificat devine un substantiv de sine stătător care denumește exact spațiul dintre piesa de mobilier și pardoseală.
„Nici tiparul de formare nu este o operațiune clandestină. Limba română unește de mult prepoziții și substantive, chiar dacă unele dintre formațiile rezultate pot fi calcuri structurale după modele străine, cum este, de pildă, subsol, format după franțuzescul sous-sol. Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe (acasă, aseară, degrabă, deloc, deodată, împrejur), dar și substantive precum (demâncare, deochi, fărădelege, subsol și, desigur, supat). Uneori, cuvintele stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare”, explică reprezentanții Institutului de Lingvistică.
„Un dicționar nu inventează cuvinte”
Cât despre valul de glume din mediul virtual, unde internauții au propus în mod ironic termeni derivați precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”, Institutul de Lingvistică le reamintește vorbitorilor că pentru introducerea unui cuvânt în dicționare nu este suficientă o glumă scurtă, ci este nevoie de uz consolidat, răspândire largă și atestări scrise.
Așa cum sintetizează sugestiv lingviștii, limba română nu locuiește numai în salon, ci păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și „în supat”.
„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila...). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă. Internetul a propus deja sumasă, suscaun și sufarfurie. Apreciem creativitatea, dar, pentru intrarea în dicționar, gluma nu este suficientă: mai trebuie uz, răspândire și atestări. Fiindcă limba română nu locuiește numai în salon. Mai păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și… „în supat”. Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, se precizează în mesajul Academiei Române.
Cuvântul devenit viral
Substantivul „supat” a devenit subiect de discuție aprinsă pe rețelele sociale, după ce a fost readus în atenția publicului printr-un clip postat pe pagina de Facebook Dicție.ro. Înregistrarea video atrage atenția asupra acestui termen, considerat de mulți drept o invenție recentă, deși el este documentat în limba română încă din anii ’30.
Cuvântul „supat” este o prescurtare populară a expresiei „sub pat” și desemnează spațiul dintre pat și podea.
