Ce a făcut Institutul de Virusologie în pandemie? Director Carmen Diaconu: „Nu pot să vă spun. Proiectele sunt secrete!”

• Directorul Institutului de Virusologie, Carmen Cristina Diaconu, care în interviul pentru Libertatea a refuzat să dea detalii despre activitatea din perioada COVID, a fost personal parte a primului studiu legat de pâinea ambalată.
• Campania de spoturi TV care a urmat studiilor, stopată de CNA pe motiv că ar fi mințit în legătură cu sutele de români care se îmbolnăvesc zilnic de COVID pentru că iau pâine neambalată, a fost finanțată de Asociația Prețuiește Calitatea. Despre asociație, Pagina de media a scris că are sediul într-o clădire deținută de fondul condus de Andrei Siminel, același care conduce și producătorul Vel Pitar. 
• Într-o discuție cu Libertatea, Adela Nuță, președinta asociației, a confirmat că și studiul coordonat de Universitatea București, și la care Institutul de Virusologie a fost partener, a fost finanțat de asociație, dar a negat orice legătură cu Vel Pitar.

România are un Institut de Virusologie, care poartă numele cercetătorului Ștefan S. Nicolau. Institutul are sediul în București, lângă Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș și funcționează sub egida Academiei Române.

În multe țări din lume, de la începutul pandemiei, institutele de virusologie, care se regăsesc sub organizări și denumiri diverse, și specialiștii lor au fost implicați la vârf în comunicarea și cercetarea privind COVID. Virusologii au discutat intens și nu doar cu publicul din țările lor. 

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Absența Institutului de Virusologie din spațiul public

Din partea Institutului de Virusologie Român, de la începutul pandemiei și până în prezent, nu a existat niciun comunicat sau vreo intervenție publică legată de noul coronavirus, comunicare făcută în numele instituției și a directoarei sale, Cristina Diaconu. 

Pe site-ul oficial poate fi citit doar un anunț datând din aprilie 2020 despre deschiderea unui centru de testare RealTime-PCR și comunicatul din septembrie 2020 despre alăturarea în proiectul european STAMINA.

Proiectul STAMINA presupune dezvoltarea unor instrumente destinate sprijinului decidenților în predicția și managementului unei pandemii. 

Sub comunicat este publicat un chestionar adresat populației privind profilaxia și diagnosticarea COVID. Chestionarul nu a ajuns în niciun alt mod în spațiul public, altfel decât pe site-ul institutului.

Carmen Diaconu: „Avem o activitate foarte aglomerată!”

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Libertatea a discutat cu directoarea Institutului de Virusologie, Carmen Diaconu:

– Doamnă directoare, puteți să spuneți cu ce s-a ocupat Institutul de Virusologie de la începutul pandemiei și până acum? În spațiul public nu a fost comunicat nimic din partea instituției sau a dumneavoastră.
– Avem o activitate foarte încărcată…

– Strict legat de COVID, vă rugăm.
– Avem multe colaborări cu Ministerul Sănătății, cu Direcția de Sănătate Publică…

– Vă referiți la centrul de testare PCR deschis în Institut?
– Da. Avem un centru de testare cu laborator propriu, dar nu facem doar teste, am izolat virusul și facem și secvențieri ale tulpinilor. Ajutăm sistemul național cu ce se poate. Este o perioadă foarte aglomerată pentru noi.

– Dar proiecte de cercetare?!
– Avem o activitate de excepție. Anul trecut am demarat un proiect european…

– Proiectul STAMINA?
– Nu numai, dar chiar nu pot vorbi despre ele, deoarece sunt cercetări care trebuie apoi publicate în revistele de specialitate pentru recunoașterea lor, intervin drepturile de autor. Sunt secrete.

– Câți oameni aveți în subordine?
– Institutul are vreo 30 de cercetători.

Studiul de la care a pornit campania publicitară cu „500 de români” care se îmbolnăvesc zilnic de la pâine neambalată

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

În ianuarie 2021, mai multe instituții publice, printre care DSU, Protecția Consumatorilor, ANSVSA au reclamat către Consiliul Național al Audiovizualului că pe televizoare apare un spot care susține că 500 de români se îmbolnăvesc zilnic de COVID pentru că își cumpără pâine neambalată.

Campania se baza pe două studii. Al doilea, realizat în decembrie 2020 și referit pe larg de Pagina de media, era coordonat de Institutul Politehnic din București. 

Primul, făcut public în septembrie 2020, a fost realizat de Universitatea din București și Institutul de Virusologie.

Studiul a verificat dacă coronavirusul penetrează ambalajul de plastic (polietilenă/polipropilenă) și dacă germenele contaminează pâinea. 

Conform comunicării publice a rezultatelor, etapele au fost:

• „Au fost colectate secreții de tract respirator superior de la  pacienți spitalizați la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș
• Aceste secreții au fost „întinse” apoi pe ambalajul pâinii.
• „A fost decelată prezența virusului pe fața externă a pungii de ambalaj la toate intervalele de timp testate, nu s-a evidențiat prezența virusului pe fața internă a acestuia”.
• Când au făcut același lucru cu pâinea neambalată, cercetătorii, din colectivul cărora face parte și directoarea Cristina Diaconu, de la Institutul de Virusologie, susțin că au găsit virusul pe pâine. „A fost decelată prezența virusului pe eșantioanele de probe de pâine la toate intervalele de timp testate”, afirmă studiul.

Directorul Cristina Diaconu apare în comunicarea celor care au finanțat studiul, Asociația Prețuiește Calitatea. În urma reclamației la CNA, spoturile publicitare au fost considerate mincinoase și au fost stopate.

Președinta asociației: „Asta spun specialiștii, că există riscul de a te îmbolnăvi de COVID de pe pâine neambalată”

Adela Nuță, președinta Asociației Prețuiește Calitatea, susține că studiul finanțat de ei, coordonat de Universitatea București, și la care a participat și Institutul de Virusologie, indică un risc crescut de îmbolnăvire, „dar nu prin ingerarea pâinii neambalate, ci prin contactul cu ea și prin ducerea mâinii apoi la nas sau la gură”.

– Doamnă director, asociația a finanțat cele două studii?
– Da.

– Sumele pot fi cunoscute?
– Nu.

– Studiul Universității din București, la care e parte și Institutul de Virusologie, susține că virusul SARS-CoV-2 rămâne pe pâinea neambalată multă vreme.
– Da, așa e. Și mai susține că există un risc de transmitere din această cauză.

– Partea cu transmiterea mai departe a virusului de pe suprafața pâinii și cu îmbolnăvirea nu am văzut-o în comunicarea autorilor studiului.
– Există. După cum există, în celălalt studiu, al Politehnicii, și numărul de sute de oameni care sunt supuși zilnic acestui risc de a se îmbolnăvi de la pâinea neambalată. Nu pot eu să-i contrazic pe oamenii de știință. Sigur că nu s-a făcut un studiu pe oameni ca să ducă mâna la nas sau la gură și să se îmbolnăvească. Însă riscul există.

– Însă…
– Un lucru să precizez: există risc de contaminare, dar nu prin ingerarea pâinii neambalate, ci prin contactul cu ea și prin ducerea mâinii apoi la nas sau la gură.

– Aveți o legătură cu Vel Pitar?
– Din păcate niciuna.

– De ce din păcate?
– Pentru că am fi avut mai mulți bani, ca să apărăm interesele consumatorilor. Asta face asociația, apără interesele consumatorilor, nu pe ale firmelor din industrie. Studiile le-am plătit din sponsorizări, dar nu de la Vel Pitar.

– În privința campaniei publicitare, ea a fost oprită. Ce se mai întâmplă cu ea?
– Am refăcut spoturile și a fost, din câte știu, reluată. A fost oprită din mai multe motive, unul fiindcă felul în care erau invocate ANPC și ANSVSA dădea impresia că ele sunt parte a comunicării. De fapt, noi am vrut să le atragem atenția asupra responsabilității pe care o au.

– Câtă pâine neambalată se vinde în România?
– Cam 4 milioane de bucăți zilnic. Suntem foarte în urmă în domeniul acesta. În general, tendința în Europa e ca pâine să nu se mai vândă cu autoservire, ci fie ambalată, fie vânzare asistată, adică să o primești de la vânzător. Exact din motive de siguranță alimentară.

– Dar asta e una și alta e să spuneți că 500 de oameni iau zilnic COVID pentru că își cumpără pâine neambalată.
– Mai spun o dată: cine sunt eu să contrazic specialiștii?

Alt proiect al Institutului de Virusologie

Mai există un proiect depus la Ministerul Educației de Universitatea Politehnică București și declarat eligibil privind „Dinamica transmiterii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României”. Și la acesta, Institutul de Virusologie are statutul de partener.

Libertatea a întrebat mai multe instituții aflate în prima linie a luptei împotriva COVID dacă au fost abordate de Institutul de Virusologie sau dacă acesta și-a oferit ajutorul în vreun fel de la debutul pandemiei.

Ministerul Sănătății: „Noi le-am solicitat să ne ajute în comisii”!

Prima instituție a fost Ministerul Sănătății, întrebarea fiind adresată secretarului de stat Andrei Baciu, om care s-a aflat și în timpul mandatul ministrului Nelu Tătaru, și care este păstrat și de Vlad Voiculescu. 

„Ministerul a contactat Institutul de Virusologie pentru a desemna un om de-al lor în comisia de avizare a laboratoarelor de testare PCR și am colaborat în acest sens cu doctorul Simona Ruță, care este șefa disciplinei de virusologie de la Universitatea de Medicină Carol Davila”, a declarat secretarul de stat Andrei Baciu. 

„Nu a existat nicio abordare venită dinspre Institutul de Virusologie către Ministerul Sănătății”, a completat răspunsul o sursă a Libertății din Ministerul Sănătății.

„Chiar dacă sunt vecinii noștri, nu le știu activitatea celor de la Institutul de Virusologie, în afară de ce se află de linie de învățământ universitar”, a declarat doctorul Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș.

Un răspuns asemănător l-a dat și managerul Spitalului Universitar București. „Nu am avut nicio colaborare directă cu Institutul de Virusologie, dar am colaborat cu Simona Ruță, care este prorector la Universitatea de Medicină, practic suntem colegi”, a spus Cătălin Cârstoiu, care este și decanul Facultății de Medicină București.

Partener într-un proiect al UMF ce nu a demarat încă

Din partea Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș a vorbit purtătorul de cuvânt Cătălin Apostolescu. „Singura noastră colaborare cu Institutul de Virusologie este cea din proiectul demarat sub egida Universității de Medicină din București privind statutul imun al pacientului COVID. Dar studiul încă nu a început, este în fază de organizare și sunt mai multe spitale COVID ca parteneri”, a explicat doctorul infecționist de la „Balș”.

În acest proiect sunt incluse și Spitalul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Universitar și Spitalul Victor Babeș. „Este vorba despre un studiu ce include evaluări pe partea de imunologie a celor ce au făcut boala provocată de coronavirus și am văzut că participă și Institutul de Virusologie. Altă colaborare directă sau indirectă cu acest institut nu am avut”, a spus și doctorul Beatrice Mahler, managerul de la „Nasta”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro