De ce nu știm câți români au murit în perioada COVID față de anul trecut? INS: ”Datele se colectează pe hârtie și era pericol de infectare”

• Mai multe țări au accelerat raportarea datelor oficiale din statistică, ca să le compare cu cele din sistemul sanitar, față de care infromațiile statistice sunt mai cuprinzătoare și precise, și au văzut că influența COVID-19 asupra numărului de decese este covârșitoare, mai ales în zonele de focar. Tudor Andrei, șeful INS, a explicat pentru Libertatea de ce România nu a putut face acest lucru.

Una dintre întrebările legitime ale oamenilor din întreaga lume, cetățeni supuși restricțiilor și comunicării imperative a guvernelor, este: câți oameni au murit în plus în perioada crizei COVID din 2020, față de același interval al lui 2019?

Miliarde de oameni sunt curioși în legătură cu această realitate. Răspunsul este un element important de sănătate publică, iar absența lui, într-un timp rezonabil, întreține  teoria conspirației. 

În Franța, cu 33% mai multe decese, în Spania, cu 66% mai multe

Avantajul datelor statistice e acela că au o acuratețe mult mai mare decât cele oferite de spitale sau de instituțiile din sănătate. 

Recomandări

Cine este Alexandr Stoianoglo, rivalul Maiei Sandu. Soția lui a primit cadou un sfert dintr-o companie a fugarului pro-rus Veaceslav Platon, care face afaceri și în România

În cazul României, raportarea deceselor se face, de la începutul stării de urgență, pe baza datelor de la  Institutul Național de Sănătate Publică, pentru că Institutul Național de Statistică nu a furnizat cifre până acum.

Celelalte țări au făcut eforturi să strângă, să prelucreze și să comunice mai repede datele statistice oficiale. De pildă, Marea Britanie a comunicat deja, prin biroul său național de statistică, că în perioada 7 martie – 10 aprilie 2020 au murit cu 16.700 mai mulți oameni decât în aceeași perioadă a lui 2019. Dintre acestea, doar 10.000 sunt raportate de spitale drept decese COVID-19.

Dovada că oamenii nu ”ar fi murit oricum”

Cifrele arată și altceva: ele pun sub semnul întrebării retorica unor guverne sau specialiști din sănătate care susțin că ”oricum acești oameni au comorbidități majore și oricum ar fi murit”. 

Recomandări

Gafa grupării pro-ruse care a salvat referendumul din Republica Moldova

Dar statistica arată că, în 2019, ”acești oameni” cu comorbidități n-au murit, au murit în 2020. 

Dacă studiezi focarele de coronavirus, comparațiile devin șocante. 

La Paris s-a murit de două ori mai mult

În New York, s-a murit de trei ori mai mult, în Jakarta, creșterea deceselor este de aproape 60%, iar în Paris, conform biroului francez de statistică, există un număr dublu de morți față de aceeași perioadă a lui 2019.

Cifrele oglindesc, în general, situația de la începutul lui martie până în 10 aprilie. 

În România, primul caz a fost înregistrat pe 26 februarie, iar primul deces de COVID-19 s-a înregistrat în 22 martie.

Dar Bucureștiul nu a raportat datele pentru luna martie. ”Din cauze obiective, ele vor fi raportate, împreună cu cele din aprilie, pe 10 mai”, a spus, pentru Libertatea, Tudor Andrei, șeful INS. El explică de ce.

Pericolul infectării pe hârtie i-a făcut să amâne introducerea în calculator a datelor

În România, ”informațiile se diseminează lunar, sub formă de date provizorii, într-un Comunicat de presă «Mișcarea naturală a populației în luna…» și apoi, anual, ca date semidefinitive”, a arătat INS care este ruta normală a acestor cifre. Dar problemele din perioada COVID-19, spun oficialii instituției, a amânat raportarea.

Recomandări

Moștenirea lui Iohannis. Extinderea la infinit a conceptului de securitate națională

Și totul a pornit de la hârtie. 

Explicația conducerii INS către Libertatea a fost că, în România, datele se colectează pe formulare de hârtie și, cum virusul rămâne pe suprafețe, au convenit să lase un interval de 14 zile între momentul colectării și cel în care oamenii să ia la mână formularele. 

În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice referitoare la fenomenele demografice (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri) pentru lunile februarie și martie 2020 nu au fost colectate în luna martie, pentru a nu crește riscul de îmbolnăvire a salariaților direcțiilor județene de statistică, oficiilor de stare civilă și ai direcțiilor județene de sănătate publică.

INS la întrebările Libertatea:

Anul trecut, în Suceava au murit cam 700 de oameni pe lună în aceeași perioadă

Institutul Național de Statistică a spus, de asemenea, că aglomerarea DSP a fost un alt factor. ”Implicarea deosebită a Direcțiilor de Sănătate Publică în această perioadă pentru gestionarea COVID-19, ceea ce a făcut imposibilă implicarea acestora în codificarea cauzelor de deces pe buletinele statistice de deces”.

Întrebat cum de Franța are date mult mai repede, putând să spună, de pildă, că în Paris numărul deceselor este dublu față de 2019, Tudor Andrei, șeful INS, a spus că ”Franța are anumite procese informatizate până la timp real”.

Am amânat pentru 10 mai raportarea primelor date din perioada COVID-19. O discuție despre informatizarea acestor date ar trebui purtată și la noi, nu-mi dau seama dacă acesta este momentul, având în vedere încărcătura situației, dar trebuie să fim onești: acestea sunt posibilitățile din acest moment.

Tudor Andrei, președintele Institutului Național de Statistică:

Conform datelor, furnizate de INS, în România datele deceselor pe 2019 arată astfel:

• Februarie 22.110
• Martie 22.889
• Aprilie 21.351

În județul Suceava, principalul focar de COVID, unde au fost declarate 113 decese până acum, cifrele statistice de pe 2019 sunt următoarele:

• Februarie 705
• Martie  705
• Aprilie 735

Tocmai această capcană a comparațiilor arată nevoia de date statistice: cele 113 decese COVID nu sunt, probabil, singurul plus în creșterea mortalității pe Suceava, dar mai trebuie să așteptăm ca să ajungem la cifre semnificative. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro