Instrumentul care arată cât de slabă e Opoziția politică din România. Nicio moțiune de cenzură din 2021 încoace

Plecarea unui Guvern din funcție poate avea loc prin câteva demersuri politice simple. Adică prin demisia prim-ministrului, terminarea mandatului la final de legislatură, iar ca mod de sancționare, de către Opoziție, prin moțiune de cenzură, dacă la votul final reușesc să obțină 50% plus unul din voturi, adică 265, în condițiile în care în Senat și Camera Deputaților sunt 529 de parlamentari.

Ultimul „succes”, sub coordonarea PSD

Ultima moțiune de cenzură depusă de partide aflate în opoziție a avut loc toamna anului 2021. Pe 28 septembrie, PSD depunea moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu, iar o săptămână mai târziu, pe 5 decembrie, prin voturile social-democraților, aleșilor USR și AUR, echipa liberală era trimisă acasă.

Din acel moment, cinci sesiuni, Opoziția nu doar că nu a mai reușit să trântească un Guvern, dar nici măcar nu a mai depus o moțiune de cenzură. Precedentul record în nedepunerea unei moțiuni de cenzură data din perioada 1994-1996, când Guvernul era condus de Nicolae Văcăroiu.

După ultima moțiune ratată a PNȚCD, PER, PNL-CD, PD, UDMR, Grupul Liberal, PSDR, PAC, din decembrie 1994, opozanții au renunțat la depunerea unei alte moțiuni de cenzură. Apoi, timp de patru sesiuni parlamentare (doi ani), Guvernul conturat în jurul PDSR (predecesorul PSD), dar sprijinit de formațiuni radicale ca PRM, PUNR și PSM, a putut să-și vadă liniștit de activitatea politică.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

11 moțiuni de cenzură în 4 ani

Cele mai multe moțiuni de cenzură au fost depuse în legislatura 2008-2012, și au fost 11 la număr. Din acestea două au trecut. Prima a fost contra Guvernului Boc, în octombrie 2009, când PSD s-a retras de la guvernare, exact în prag de prezidențiale. A doua moțiune de cenzură care a trecut în legislatura 2008-2012 a fost cea împotriva echipei conduse de Mihai-Răzvan Ungureanu, în aprilie 2012.

Însă cele mai multe moțiuni de cenzură adoptate au fost în legislatura 2016-2020, prima fiind în iunie 2017, când PSD a reușit o premieră, depunând o moțiune împotriva propriului premier, Sorin Grindeanu, pentru a-l pensiona politic. A doua moțiune de cenzură care a trecut a fost cea împotriva Guvernului Dăncilă, în octombrie 2019, iar a treia a fost contra Guvernului Orban, după ce a încercat angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi, planul fiind, de fapt, anticipatele.

Opoziția, fragmentată mai ales după alegerile din 9 iunie

Situația din interiorul partidelor de opoziție e una complicată în acest moment. Uniunea Salvați România este în plin proces de alegere a unui nou președinte, dar și a unei noi conduceri executive naționale, după ce echipa condusă de Cătălin Drulă i-a condus spre o înfrângere dură.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Forța Dreptei, parte a Alianței Dreapta Unită, supraviețuiește mai ales prin parlamentarii pe care îi au, zestrea de aleși locali fiind relativ slabă: doi primari aleși ca reprezentanți doar ai partidului, la care se adaugă cei susținuți în echipă cu USR și PMP (28 la număr), dar și 254 de aleși locali.

REPER, formațiune care a ratat și ea intrarea în Parlamentul European, și-a reconfirmat conducerea comună, adică pe Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru. REPER nu are grup parlamentar recunoscut, iar din vară nu va mai avea nici europarlamentari, deși în prezent are cinci.

UDMR este un caz deosebit. Oficial, UDMR e partid de Opoziție, fără vreun ministru în Guvern. În schimb, UDMR păstrează câțiva secretari de stat, dar și prefecți și subprefecți. De altfel, Libertatea a scris despre modul cum UDMR a fost ajutat mai ales în fiefuri roși, pentru a putea face pragul la europarlamentare.

În ceea ce privește AUR, formațiunea condusă de George Simion a reușit un scor bun la alegerile europarlamentare și locale, sub ceea ce spuneau sondajele de opinie, dar dublu față de rezultatul de la parlamentarele din 2020. Cu toate acestea, AUR nu poate coagula opoziția parlamentară fiind considerat, din cauza derapajelor democratice, un partid nefrecventabil.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News