ComenteazăCuprins:
Președintele Vladimir Putin s-a întâlnit vineri cu omologul său chinez Xi Jinping, un semnal de unitate ruso-chineză, într-un moment în care liderul de la Kremlin se află în plină confruntare cu Occidentul în privința Ucrainei și a arhitecturii de securitate europene.
Întâlnirea – prima pe care Xi a ținut-o în persoană cu un omolog în aproape doi ani – evidențiază legăturile tot mai puternice dintre cei doi lideri autoritari, aflați fiecare într-un conflict cu Occidentul, cu SUA în particular, scrie New York Times.
Rusia a mobilizat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina și a formulat o serie de revendicări pe tema securității, pe care NATO și SUA nu s-au grăbit să i le îndeplinească.
În vreme ce Moscova a asigurat că nu intenționează să invadeze Ucraina, oficialii americani au avertizat că acest lucru se poate totuși întâmpla în orice moment, ținând cont de complexitatea desfășurării de forțe rusești.
Pe fondul acestor tensiuni, Beijingul a semnalat săptămâna trecută că susține „îngrijorările pe tema securității” formulate de Moscova cu privire la NATO. Beijingul a anunțat, de asemenea, că miniștrii de externe din China și Rusia și-au coordonat pozițiile cu privire la Ucraina.
Solicitările lui Putin și Xi către Occident
Vineri, China și-a reiterat acest sprijin, oferind și ceva în plus: o poziție explicită împotriva NATO. Într-o declarație comună publicată de Kremlin, Putin și Xi au cerut Occidentului să „abandoneze abordările ideologizate ale războiului rece”.
„Părțile se opun extinderii suplimentare a NATO, cer Alianței Nord-Atlantice să abandoneze abordările ideologizate ale războiului rece, să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări”, spune documentul.
De asemenea, China subliniază că „înțelege și susține propunerile formulate de Federația Rusă pentru construirea unor garanții de securitate în Europa”.
În același timp, declarația face referire și la interesele Chinei, care acuză alianțele comerciale și de securitate ale SUA în propria regiune.
„Părțile se opun formării de blocuri și tabere de opoziție în regiunea Asia-Pacific și rămân foarte atente cu privire la impactul negativ al strategiei SUA în regiunea Indo-Pacific”, precizează documentul.
Susținere reciprocă
Deși nu este parte a conflictului, guvernul chinez consideră tensiunile din Europa drept un test pentru determinarea influenței americane, care ar putea totodată să distragă atenția Washingtonului de la disputa cu Beijingul, principalul său rival strategic actual.
Promisiunile Chinei de susținere economică și politică ar putea totodată să submineze parțial strategia lui Joe Biden de a-l izola pe Putin.
„Putin apreciază declarațiile publice ale Chinei de susținere pentru poziția Rusiei cu privire la Ucraina, care demonstrează că Kremlinul nu este izolat internațional”, a explicat pentru The Guardian David Shullman, expert al think-tank-ului Atlantic Council.
„Pentru China, vizita lui Putin este o importantă demonstrație de sprijin, într-un moment în care SUA, Marea Britanie și ale țări organizează un boicot diplomatic al Jocurilor”, a adăugat acesta.
Într-adevăr, Putin este cel mai important oaspete al lui Xi la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing, eveniment care a avut loc tot vineri.
Majoritatea covârșitoare a liderilor occidentali au ales să se alăture boicotului diplomatic condus de SUA, care încearcă astfel să sancționeze „genocidul” comis de Beijing împotriva uigurilor.
Gaze pentru China
O altă temă majoră a întâlnirii a fost un nou acord în domeniul energiei, semnalat deja de Vladimir Putin. Iar Reuters a anunțat vineri că Rusia a încheiat un contract pe 30 de ani pentru livrarea de gaze naturale către China. Astfel, Gazprom va livra companiei chineze din energie CNPC 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an, potrivit Reuters.
Primele transporturi, prin conducta care leagă Orientul Îndepărtat al Rusiei și nord-estul Chinei, ar urma să înceapă în doi-trei ani.
Rusia trimite deja gaze Chinei prin conducta Power of Siberia – este vorba despre 16,5 miliarde de metri cubi în 2021. Conform unui acord anterior între cele două state, capacitatea de transport a gazului ar trebui să crească la 38 de miliarde de metri cubi până în 2025.
Intensificarea legăturilor comerciale cu China ar reprezenta o veste bună pentru Rusia, partenerul minor al acestei relații bilaterale, mai ales în condițiile unor eventuale sancțiuni occidentale pe care Moscova ar trebui să le suporte.
Putin a făcut, de altfel, referire la acest lucru, într-un articol publicat de presa chineză.
El a promis că la întâlnirea cu Xi va discuta strategii pentru a construi mecanisme financiare globale care vor „compensa impactul negativ al sancțiunilor unilaterale”.
Legăturile comerciale dintre cele două țări au crescut deja în ultimii ani, oferindu-i lui Putin alternative, în special pentru livrarea de hidrocarburi, în cazul în care Europa și SUA ar alege să impună sancțiuni.