Întârzierile privind limitele de poluare a aerului în UE vor duce la sute de mii de decese premature și vor mări decalajul dintre est și vest, spun experții

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit direcții privind numărul de particule minuscule și cantitatea de gaze toxice din aer, subliniind însă că niciun nivel de poluare nu este sigur pentru respirație.

Specialiștii în sănătate publică spun că întârzierile propuse în privința limitelor de poluare a aerului în UE vor provoca moartea prematură a sute de mii de persoane.

Există mai multe puncte de vedere în legătură cu aceste limite. Medicii care scriu în Jurnalul Internațional de Sănătate Publică vor ca limitele să fie atinse până la sfârșitul deceniului. Parlamentul European vrea să aștepte până în 2035, Comisia Europeană dorește să impună limite mai slabe pentru 2030, fără a stabili o dată pentru a se alinia cu OMS, iar Consiliul European vrea să lase țările mai sărace să aștepte până în 2040.

„Fiecare an de întârziere a atingerii valorilor-limită se traduce direct în mai multe decese și boli”, a declarat Barbara Hoffman, președinta consiliului de advocacy al Societății Europene de Pneumologie (ERS) și șefa departamentului de epidemiologie de mediu de la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf.

Concret, Hoffman și colegii săi de la mai multe institute de sănătate publică au ajuns la concluzia că 330.000 de persoane în plus ar muri prematur dacă statele UE, unde nivelurile de particule fine depășesc 10 micrograme pe metru cub, ar întârzia cu un deceniu, din 2030 până în 2040, reducerea poluării până la acest nivel.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

OMS a stabilit o limită de 5 micrograme pe metru cub.

„Aceste cifre arată clar că permiterea întârzierilor va impune o pierdere substanțială, nedreaptă și inacceptabilă de vieți omenești în Europa”, atrag atenția cercetătorii.

Ei vorbesc despre un „ucigaș invizibil”, în condițiile în care, cu fiecare respirație, o persoană inhalează poluanți suficient de mici pentru a se infiltra din plămâni în fluxul sanguin, iar odată ajunși în sânge, aceștia circulă prin corp, afectând organele.

Aer poluat în centrul și estul Europei

Cel mai poluat aer din Europa se găsește în țările din centrul și estul Europei, precum și în Italia, notează The Guardian, adăugând că o investigație a publicației britanice din luna septembrie a arătat că 98% dintre europeni respiră un aer atât de murdar încât încalcă limitele OMS.

Consiliul European a propus ca țărilor cu o pondere mare de gospodării cu venituri mici și cu un PIB pe cap de locuitor sub media UE să li se permită să atingă valorile limită până în 2040, pentru că au mai puțini bani de investit în lupta cu poluarea.

Multe dintre țările europene mai sărace au un aer poluat, pentru că alimentează centralele electrice cu mai mult cărbune pentru a produce electricitate, ard mai mult lemn pentru a încălzi locuințele și au mașini și fabrici mai vechi, mai notează ziarul britanic.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Cercetătorii avertizează însă că „folosirea sărăciei ca scuză pentru a nu acționa este exact opusul a ceea ce au nevoie aceste țări”.

„Avem nevoie de o nouă legislație europeană echitabilă și ambițioasă privind calitatea aerului, care să prețuiască în mod egal sănătatea tuturor europenilor. (…) Copiii și adulții din țările est-europene respiră deja de mult prea mult timp aerul cel mai poluat din Europa și suferă de boli pulmonare asociate”, a declarat Zorana Jovanovic Andersen, epidemiolog de mediu la Universitatea din Copenhaga și președinte al comitetului pentru mediu și sănătate al ERS.

O evaluare a impactului realizată de Comisia Europeană a arătat că respectarea deplină a orientărilor OMS până în 2030 ar aduce cel mai mare beneficiu economic net dintre cele trei scenarii luate în considerare, cu economii de 38 de miliarde de euro pe an.

Urmărește-ne pe Google News