ComenteazăMai mult, astfel de ”roboți” deja au apărut în România, care se află în ton cu trendurile mondiale din sector: băncile ING și Piraeus au deja în România asistenți digitali care dialoghează cu cei care sună la departamentul de relații cu clienții, ca și operatorul de telefonie mobilă Vodafone. La McDonalds se poate comanda direct la un automat, iar la Auchan îți plătești singur la casele rapide.
Mașinile care se conduc singure
Cel mai expus sector este cel al transportatorilor, atât de marfă, cât și la nivel de taximetrie. Și asta dintr-un motiv foarte simplu: mașinile autonome sunt aproape de realitate.
Sectorul transporturilor este un contributor masiv la economia României. Potrivit Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), sectorul transporturilor realizează 4,7% din economia României, ceea ce înseamnă circa 9,4 miliarde de euro.
De asemenea, peste 110.000 de persoane lucrează în domeniu, atât în transportul de marfă, cât și cel de persoane sau cel în regim de tip taxi.
Numai că acest domeniu este pe cale să fie revoluționat de tehnologie. Mașinile Tesla au deja funcția de Pilot Automat, iar toți marii producători auto dezvoltă funcții similare.
Spre exemplu, General Motors a cerut aprobare autorităților americane să lanseze în 2019 un autoturism fără volan și fără pedale.
Inclusiv în România grupul Renault dezvoltă tehnologii pentru mașini autonome.
De asemenea, tot mai multe companii de tehnologie se „aruncă” în acest domeniu. Google este cea mai dezvoltată în acest sens, subsidiara sa Waymo derulând teste încă din anul 2010. De altfel, Google derulează deja un sistem-pilot prin care mașinile care se conduc singure sunt folosite ca taxiuri în orașul Phoenix, Arizona.
Apple și Samsung fac la rândul lor astfel de teste, în California. O subsidiară Samsung care dezvoltă astfel de sisteme este prezentă chiar în țara noastră și se numește Harman România.
Concomitent, serviciile de transport Uber și Lyft cercetează la rândul lor aceleași sisteme autonome. În fapt, la începutul acestui an, Lyft împreună cu furnizorul de componente auto Aptiv au oferit călătorilor din Las Vegas curse în mașini care se conduc singure.
Condusul autonom nu se limitează doar la automobile: grupul german Daimler și cel suedez Volvo testează deja camioane care se conduc singure, iar primul transport de bere cu un camion autonom a fost realizat deja la finele anului 2016 de către Otto, o subsidiară a Uber.
Norocul nostru: infrastructura e praf
Transportatorii din România nu se simt însă amenințați. Aceștia aduc ca argument infrastructura precară a țării noastre, ceea ce ar face softurile autonome prea vulnerabile.
”Sper că e o glumă… Noi nu avem infrastructură și ziceți că vin mașinile autonome. La noi mai durează 100 de ani. Să facem diferența între România și Marea Britanie. Haideți să vedem ce s-a întâmplat în România în ultimii 30 de ani: noi nu avem o autostradă gata cap-coadă. Dacă dă o astfel de mașină autonomă într-o groapă se dă programul peste cap”, a declarat, pentru Libertatea, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Call-center versus asistent digital
Sectorul serviciilor de tipul call-center este la rândul său amenințat. Google a prezentat în luna iulie serviciul Google Duplex. Acesta a uimit audiența reușind să facă în direct o programare la coafor, iar conversația a fost atât de naturală încât persoana de la celălalt capăt al firului nici măcar nu și-a dat seama că vorbea cu un robot.
Problema este că serviciile de call-center sunt extrem de răspândite în România. Între companiile de servicii externalizate prezente în România se găsesc companii ca Computer Generated Solutions (CGS), Telus International, iar între clienți se găsesc companii americane precum AOL sau Sprint. În call-centerele din România lucrează peste 20.000 de angajați, majoritatea studenți.
Cele mai dezvoltate țări la nivel mondial în privința externalizării sunt India și Filipine, unde sunt concentrate majoritatea acestor centre.
Roboții răspund la telefon
Deja în România și-au făcut intrarea astfel de asistenți digitali. Banca ING România are deja un sistem de recunoaștere vocală. Mai precis, asistentul digital Maria. Aceasta nu este singura, căci Piraeus Bank România are la rândul său asistentul digital Sophia care răspunde la apelurile clienților.
Operatorul de telefonie Vodafone are la rândul său asistentul digital Andreea, cu care vorbești când suni la relații cu clienții.
Chiar și un producător român de electronice a dezvoltat un astfel de soft: este vorba de AVI, care este prezent pe smartphone-urile și gadgeturile de casă produse de către Allview.
Automate de comandă și de plată
Acestea nu sunt singurele cazuri. Tot mai multe companii apelează la aparate automate pentru comenzi sau plată.
Gigantul fast food McDonalds a introdus deja o serie de automate unde comanzi și plătești fără ca vreun angajat să te mai întrebe ceva, potrivit Forbes. Acestea se regăsesc și în România, în mall-ul Park Lake din București.
De asemenea, retailerul Auchan a plasat în anumite locuri case rapide, unde plătești singur. Sistemul nu este încă foarte avansat deoarece încă este nevoie ca un angajat să îți scaneze manual bunurile cumpărate.
În SUA, Amazon a deschis deja un magazin Amazon Go, care nu are niciun casier. Cei interesați intră cu aplicația Amazon, iar bunurile puse în coș se adaugă automat pe contul tău online, de unde ți se iau apoi banii.
România este în trend cu ce se întâmplă la nivel mondial. Automatizarea deja afectează unul din trei locuri de muncă în Marea Britanie, scria în luna ianuarie The Guardian, care cita un raport al organizației non-guvernamentale Center of Cities.
Dispar locurile de muncă?
Potrivit unui studiu al companiei de consultanță PwC, inteligența artificială va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge, însă acestea vor fi în alte domenii, precum analist de date sau tehnician.
Studiul arrăta că în următorii 20 de ani vor dispărea 7 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie, dar vor apărea 7,2 milioane. Documentul mai preciza că va crește numărul joburilor în sănătate și asistență socială, dar vor dispărea un sfert din locurile de muncă din industrie, 22% din locurile de muncă din transporturi și 18% din administrație publică.