Inteligența artificială, pusă pe urmele fraudatorilor în SUA. În Olanda, procedura a fost declarată ilegală în instanță

Inteligența Artificială (AI) devine aproape indispensabilă pentru statele sau organizațiile cu bugete foarte mari, scrie politologul Darrell M. West, vicepreședinte al Brookings Institution – un grup american de cercetare din Washington, fondat în 1916. West este specialist în politici publice și tehnologie.

În SUA, criza de COVID a determinat guvernul federal și Congresul să aloce sume impresionante pentru ajutoare și stimulente economice, suma totală ridicându-se la peste 4,1 trilioane de dolari. O mare parte din acești bani au fost alocați plăților directe pentru cei care au nevoie – ajutoare pentru întreprinderi și ONG-uri, pentru guvernele statale -, dar și ca facilități la impozite.

Pentru a se asigura că banii sunt direcționați către destinatarii vizați, este nevoie de o monitorizare bazată pe tehnologie. Este, pur și simplu, imposibilă utilizarea instrumentelor tradiționale pentru a urmări fluxurile de bani, cu atâtea miliarde de dolari alocate, mai scrie sursa citată.

Cum se ia urma fraudelor

Controalele preventive, înainte ca banii să fie plătiți, sunt esențiale pentru reducerea fraudei. Pentru aceasta însă este nevoie de extragerea unor mari seturi de date, de inteligență artificială și de învățare automată (machine learning).

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Inteligența artificială poate depista anomaliile și îi poate identifica pe cei care au fraudat sistemul de stat, următorul pas fiind recuperarea plăților necorespunzătoare.

În contextul crizei de COVID, statul a alocat circa 670 de miliarde de dolari pentru a ajuta micile afaceri, însă agenția însărcinată cu acest program a trebuit să distribuie banii rapid, fără a avea timp de controale.

Cum verifici milioane de șomeri?

De asemenea, guvernul a alocat statelor 375 de miliarde de dolari pentru cei rămași șomeri din cauza pandemiei.

Numărul șomerilor a explodat în Statele Unite, de la 5,1 milioane în 2019 la peste 42 de milioane în 2020. În septembrie 2021, numărul acestora era de 7,7 milioane, potrivit Forbes.

Creșterea fulminantă a numărului de beneficiari a pus sistemul american în imposibilitatea de a urmări tot acest proces. Detectarea eventualelor fraude a fost cu atât mai grea.

Fiecare stat are sisteme IT concepute cu zeci de ani în urmă, care nu facilitau analizarea datelor sau monitorizarea tranzacțiilor anormale. Cum nu există aceleași standarde, era aproape imposibil pentru funcționarii statului să vadă cine s-a întors la muncă, dar a primit în continuare șomaj sau dacă beneficiarii erau eligibili pentru șomaj complet.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Metodele tradiționale

Tradițional, statul avea alte metode de depistare a fraudelor cu bani federali. De exemplu, existau linii de asistență prin care oamenii puteau face denunțuri. Ei ofereau nume, locații și detalii clarificatoare, iar apoi agențiile de control declanșau investigații pentru a descoperi fraudele.

Altă metodă consta în verificarea la fața locului, prin inspecțiile obișnuite.

Fraudele mai puteau fi descoperite prin auditurile interne, diverse rapoarte sau analize ale managerilor.

Potrivit unui raport din 2010 al Association of Certified Fraud Examiners, 46% din fraudele cu fonduri guvernamentale au fost descoperite datorită avertizorilor de integritate sau cu ajutorul liniilor de asistență telefonică, 15% datorită auditurilor interne și 12% pe baza analizei managerilor.

Cum ajută algoritmii la detectarea fraudelor

În era tehnologiei digitale, există noi instrumente pentru investigarea fraudelor. Există o bogăție de date oferite prin înregistrările electronice, contracte, e-mailuri, mesaje text și transferuri bancare, care permit statului să dezvolte noi metode pentru detectarea fraudelor.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Sectorul privat implementează deja pe scară largă algoritmi de detectare a fraudelor. Băncile, spitalele, instituțiile de învățământ, precum și firmele care fac producție folosesc softuri pentru a monitoriza tranzacțiile financiare și pentru a se asigura că atât personalul, cât și clienții respectă regulile.

Prin urmare, și sectorul public ar putea beneficia de pe urma inteligenței artificiale, mai scrie sursa citată, amintind că o serie de agenții federale folosesc deja algoritmii.

Printre instituțiile din SUA care au integrat deja algoritmi în operațiunile lor se numără Comisia pentru valori mobiliare, Serviciul pentru venituri interne, Centrele pentru servicii Medicare și Medicaid, dar și Trezoreria.

Inteligența artificială, între eficiență și etică

Sursa citată arată că și alte țări apelează la inteligența artificială pentru a depista frauda cu fonduri guvernamentale. De exemplu, în Marea Britanie, ea este folosită pentru analiza dosarelor de asistență socială.

Pentru acest lucru, algoritmii adună informații dintr-o varietate de surse, cum ar fi de la instituțiile de aplicare a legii, de la forțele de muncă și cartea funciară și analizează creditele personale pentru a vedea dacă beneficiarii justifică ajutorul social pe care îl primesc.

Totuși, în unele state, inteligența artificială a devenit motiv de dispută, iar în această situație se află Olanda, unde algoritmii analizează background-ul financiar al persoanelor care pretind ajutoare sociale.

Programul a fost declarat ilegal de o instanță districtuală din cauză că nu a reușit să „stabilească un echilibru echitabil între respectarea dreptului la viață privată și beneficiile aduse de noua tehnologie pentru prevenirea și combaterea fraudei”. Exemplul de mai sus arată că implementarea AI este un proces sensibil, care trebuie să țină seama de drepturile de bază ale cetățenilor.

Cultura inovației și învățarea continuă

Implementarea soluțiilor AI aduce multă eficiență și beneficii, însă procesul trebuie să depășească anumite bariere, subliniază sursa citată. Multe dintre agențiile guvernamentale nu au forță de muncă specializată pentru achiziția și evaluarea algoritmilor de inteligență artificială.

Sursa citată subliniază că adoptarea noilor tehnologii nu va da roade dacă în acea organizație nu se implementează o cultură a inovației.

În acest context, funcționarii trebuie alfabetizați digital. Agențiile guvernamentale trebuie să meargă către un model de învățare pe tot parcursul vieții, în care oamenii dobândesc abilități de-a lungul carierei, indiferent de vârstă.

Crearea unei culturi a inovației este unul dintre cei mai grei și mai dificili pași. Oamenilor trebuie să li se insufle ideea că schimbarea este utilă și experimentarea este de dorit, arată sursa citată.

Pe de altă parte, inteligența artificială are și o latură negativă, care poate afecta drepturile cetățenilor, prin deciziile părtinitoare, lipsa de transparență, intruziunea în viața privată etc. În acest context, pe lângă tehnicieni, în implementarea soluțiilor AI este nevoie de avocați, experți în politici sociale, sociologi sau eticieni, concluzionează expertul american.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News