AI-ul a avut o precizie de 90%

Această inovație reprezintă un progres către sisteme automatizate care pot anticipa aroma complexă a whisky-ului pe baza compoziției sale moleculare. În mod obișnuit, paneluri de experți evaluează notele lemnoase, afumate, unt sau caramel, pentru a asigura consistența între loturi ale aceluiași produs.

„Frumusețea AI-ului este că este foarte consistent. Avem încă această subiectivitate chiar și la experții instruiți. Nu înlocuim nasul uman cu aceasta, dar îl susținem cu adevărat prin eficiență și consistență”, a explicat Dr. Andreas Grasskamp, coordonatorul cercetării la Institutul Fraunhofer pentru Inginerie de Proces și Ambalare din Freising, Germania.

Procesul de determinare a aromei whisky-ului

Identificarea aromei unui whisky este un proces complex. Majoritatea notelor puternice din băutură sunt rezultatul unui amestec complicat de substanțe chimice care interacționează în nas și chiar se maschează reciproc pentru a crea o impresie aromatică specifică.

Aceste interacțiuni fac extrem de dificilă prezicerea mirosului whisky-ului doar pe baza semnăturii sale chimice.

Metodologia studiului

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat compoziția chimică a 16 whisky-uri americane și scoțiene, inclusiv mărci cunoscute, precum Jack Daniels, Makers Mark, Laphroaig și Talisker.

De asemenea, au obținut detalii despre aromele acestora de la un panel de 11 experți. Aceste informații au fost utilizate pentru a antrena algoritmi de AI să prezică cele cinci arome principale și originea băuturilor pe baza constituenților lor moleculari.

Rezultatele cercetării

Un algoritm a avut o precizie de peste 90% în distingerea spirtoaselor americane de cele scoțiene, deși performanța ar putea scădea pentru băuturi pe care nu a fost antrenat.

În medie, a identificat cele cinci note dominante din fiecare whisky mai precis și mai consistent decât orice individ din panelul de experți.

Compușii mentol și citronelol au ajutat la identificarea whisky-urilor americane, care au adesea o notă asemănătoare caramelului.

Decanoatul de metil și acidul heptanoic au fost importante pentru identificarea scotch-ului, care are adesea o aromă afumată sau medicinală.

Aplicații potențiale

Cercetătorii văd aplicații ale acestei tehnologii dincolo de domeniul whisky-ului. Acestea includ detectarea produselor contrafăcute prin identificarea discrepanțelor în mirosul lor și găsirea celor mai bune modalități de a amesteca materiale plastice reciclate vechi, care pot dezvolta mirosuri neplăcute, în produse noi fără ca mirosul să fie sesizabil.

Dr. William Peveler, lector superior în chimie la Universitatea din Glasgow, a explicat că această abordare ar putea oferi mai multă „stabilitate” decât un panel de degustare uman.

„Notele de aromă ale unei mărci de whisky ar putea fi verificate rapid de la lot la lot sau de la amestec la amestec pe baza semnăturii chimice, pentru a încerca să asigure un stil consistent al casei”, a adăugat el.

Limitări și perspective pentru piața băuturilor spirtoase

Studiul a implicat doar un număr mic de whisky-uri și nu este clar cum ar performa AI-ul când ar fi confruntat cu mai multe sortimente. De asemenea, rămâne de văzut cum ar gestiona notele de aromă care se dezvoltă odată cu învechirea în butoi.

Dr. Peveler a subliniat și că percepția aromei este puternic influențată de mediul în care este consumată băutura și de alți factori externi.

 
 

Urmărește-ne pe Google News