ComenteazăPreşedintele Donald Trump a sugerat luni că ar putea mobiliza armata pentru a potoli protestele care au izbucnit după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare din Minneapolis, în custodia poliției.
„Dacă un oraş sau un stat refuză să ia deciziile necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea locuitorilor săi, voi desfăşura armata americană pentru a rezolva rapid problema în locul lor „, a spus Trump, care a denunțat actele de „terorism intern” comise de protestatari.
Demonstrațiile care au avut loc în zeci de orașe din SUA au fost în mare parte pașnice, dar în unele cazuri, protestatarii s-au ciocnit violent cu poliția și au incendiat sau au devastat clădiri și mașini.
Multe state au mobilizat deja Garda Națională, o branșă a Armatei SUA compusă în mare parte din civili rezerviști, care stau în general la dispoziția guvernatorilor.
Mobilizarea militarilor activi – în special în statele care nu îi vor – ar reprezenta însă o escaladare semnificativă a situației, scrie Washington Post.
Președintele are baza legală pentru a scoate trupele în stradă
Totuși, legislația – mai exact Legea Insurecției, din 1800 – îi permite lui Trump să scoată în stradă armata, în anumite condiții, când autoritățile locale nu mai pot asigura ordinea.
Această lege a fost invocată în mai multe rânduri în SUA, dar din 1960, aceste ocazii au fost foarte rare. Ultimul caz este cel din 1992, când armata a fost mobilizată pe străzi după revoltele declanșate de achitarea a patru polițiști acuzați că l-au bătut pe Rodney King, un bărbat de culoare din Los Angeles.
În general, în aceste cazuri, președinții au decis mobilizarea armatei doar în acord cu guvernatorii statelor, dar legea îi permite lui Trump să ignore voința liderilor locali.
”Nu cred că situația actuală este atât de gravă, dar invocarea Legii Insurecției îmi pare mai puțin controversată, ca argument legal, decât multe din acțiunile lui Trump”, spune Stephen Vladeck, profesor la Facultatea de Drept a Universității din Texas, pentru Washington Post.
Unii comentatori cred că o eventuală decizie a lui Trump ar putea fi contestată în instanță. ”Pentru a trimite armata pe stradă, ar trebui să invoce o lege din 1807 și această acțiune ar fi imediat contestată la tribunal. Nu e chiar aşa de simplu”, a declarat Christian Mititelu, fost director al redacției române a BBC, la emisiunea Adriana Nedelea LA FIX.
Robert Chesney, profesor de legislație pentru securitate națională la Universitatea Texas, spune însă că atacarea în instanță a unei eventuale decizii a lui Trump în acest sens ar fi inutilă.
”În trecut, instanțele au fost reticente în a contrazice declarațiile militare ale președintelui”, spune acesta pentru Reuters.
Legea lasă acest rol președintelui, cu o supervizare judiciară redusă. Poate că e o situație neplăcută, dar nu avem ce face.
Robert Chesney, profesor de legislație pentru securitate națională:
În mod clar însă, cu argumente juridice sau fără, decizia va fi combătută de oficialii locali, avertizează specialiștii.
Gary Solis, fost profesor de drept la Academia Militară West Point, admite că legea îi oferă președintelui ”o putere executivă extraordinară pentru a mobiliza trupele, cu scopul de a reinstitui ordinea în state”.
”Dar”, spune el pentru Washington Post, ”dacă Trump ar invoca această lege acum, oficialii statali și locali vor face tot posibilul pentru a ține trupele federale departe”.
Temeri la Pentagon
Deocamdată, reprezentanți din domeniul apărării au declarat pentru CNN că printre unii oficiali de la Pentagon exista deja un disconfort tot mai mare privind implicarea în conflict, încă înainte ca Trump să anunțe luni posibila mobilizare a trupelor.
”Există o dorință fermă a autorităților locale de a controla situația”, a precizat un oficial din domeniul apărării pentru postul american de știri.
Îngrijorări au fost exprimate și cu privire la mobilizarea Gărzii Naționale în peste 20 de state.
”Cred că nu ar trebui să ne obișnuim sau să acceptăm ideea că membrii forțelor armate de orice fel trebui puși în situația de a fi nevoiți să asigure securitatea oamenilor pe teritoriul SUA”, a declarat duminică generalul- maior Thomas Cared, comandant al Gărzii Naționale din Georgia.
“Un discurs fascist”
În ceea ce privește opoziția politică, aceasta a fost fermă în condamnarea lui Trump.
„El foloseşte armata americană împotriva americanilor. El lansează gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor paşnici şi trage cu gloanţe de cauciuc. Pentru o fotografie”, a scris într-o postare pe Twitter fostul vicepreşedinte american Joe Biden, candidatul democrat la alegerile prezidenţiale din SUA, după vizita lui Donald Trump la o biserică din apropierea Casei Albe.
Alți democrați au fost mult mai duri în limbaj, senatorul democrat de Oregon acuzându-l pe Trump că are un discurs fascist.
Discursul fascist folosit de Donald Trump este la limita unei declarații de război împotriva cetățenilor americani.
Ron Wyden, senator democrat de Oregon:
Critici au venit și de la senatoarea democrată de California Kamala Harris. ”Acestea nu sunt cuvintele unui președinte, sunt cuvintele unui dictator. Este pregătit să folosească armata împotriva propriilor cetățeni? Aceasta nu este trăsătura unui comandant suprem”, a spus aceasta.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!