Interesele din spatele zborurilor private care duc sute de îngrijitoare din România la muncă în Austria, în plină pandemie. Oficial, sunt „repatriate”

„S-au anulat toate legăturile de tren. Toate firmele de transport au anulat cursele. Apoi s-au anulat și avioanele”, a explicat pentru Libertatea Flavia Matei, activistă pentru drepturile îngrijitorilor români din Austria. 

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Singura opțiune e prin coridorul de noapte ce s-a negociat prin Ungaria. Problema îngrijitoarelor e că nu au mașină personală. Ele au venit cu firme de transport care nu mai circulă. Nu există altă opțiune de transport public.

Flavia Matei, activistă pentru drepturile îngrijitorilor români din Austria:

TAROM a vrut să introducă niște curse speciale Viena – București pe 6, 10, 17 și 27 aprilie, dar au fost anulate și acestea ca urmare a Ordonanței Militare nr. 7 de pe 4 aprilie. Reprezentanții TAROM au spus pentru Libertatea că încearcă să negocieze niște derogări.

Ambasada nu știe ce să facă. “Nu există directive clare”

Activista Flavia Matei a sunat la call center-ul pentru diaspora introdus de Ministerul Afacerilor Externe, încercând să găsească o soluție pentru îngrijitoarele care nu știu cum să se întoarcă acasă. Acestea sunt deja de șase, șapte săptămâni la muncă, mult peste programul lor obișnuit, și sunt epuizate. Munca de îngrijire presupune că îți supraveghezi 24 din 24 de ore pacientul.

La hotline-ul pentru diaspora, nu au știut ce răspuns să îi dea și au redirecționat-o spre Ambasada României în Austria.

”Răspunsul celor de la ambasadă a fost că nu există directive clare și că ei nu pot face mare lucru”, adaugă activista.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Firmele de intermediere știu ce să facă

Firmele mari de intermediere din Austria au reușit însă să vină cu o soluție pentru a menține fluxul de îngrijitoare între țări și pentru a-și ține astfel businessul în viață: zboruri private, realizate de Austrian Airlines, care să aducă în Austria forță de muncă din România, Bulgaria sau alte țări din Europa de Est. Odată ajunse în Austria, îngrijitoarele trebuie să stea în carantină 14 zile.

La zborul privat de luni, 30 martie, s-au îmbarcat în jur de 200 de pasageri, șase dintre ei cetățeni austrieci, a declarat pentru Libertatea Daniel Idolu, directorul general al Aeroportului Internațional Timișoara Traian Vuia.

Alte chartere între Timișoara și Viena au fost programate pentru viitor. Unul dintre ele e planificat pe 15 aprilie, tot prin Austrian Airlines. 

Cine plătește?

Nu a fost însă clar de la început cine va deconta aceste cheltuieli. În primele anunțuri, postate pe rețelele de socializare de către firme de intermediere din România sau alți colaboratori ai agențiilor din Austria, se specifica faptul că îngrijitoarele își vor plăti transportul.

Aceste zboruri, deși transportă forță de muncă în sectorul asistenței personale, sunt organizate ca niște zboruri de repatriere pentru cetățeni austrieci și persoane care au activitatea în Austria. 

Pentru zborul acesta, și un charter similar din Bulgaria, Austrian Airlines a încasat 50,000 de euro, conform publicației austriece Moment.at. 

De asemenea, acestea au mai primit o adeverință care să ateste că deplasarea între domiciliu și locul de muncă este esențială. Hârtia a fost necesară pentru tranzitarea României. 

Zborul a fost din Timișoara, dar multe dintre aceste îngrijitoare au venit din zona Moldovei, conform unor surse apropiate situației. Prin urmare, acestea au avut de traversat o bucată mare de țară până să ajungă la aeroportul din Timișoara.

Patron de agenție de intermediere, dar și membru al Camerei de Comerț

Unul dintre principalii negociatori ai acordului între Camera de Comerț a Austriei și statul federal Austria Inferioară pentru transportul îngrijitoarelor este Robert Pozdena. Omul de afaceri austriac administrează agenția de recrutare Cura Domo, dar conduce și branșa de îngrijire în Camera de Comerț a Austriei Inferioare. 

Firma Cura Domo, administrată de Robert Pozdena, e reprezentată legal de soția lui, Angelika Pozdena-Tomberger. 

Pentru charterul din România, a existat o listă deschisă de pasageri, pe care agențiile de intermediere austriece puteau să treacă numele unor îngrijitoare, pe principiul “primul venit, primul servit”.

Cele mai multe firme au aflat de această listă abia pe 24 martie, la ora 15, cu 21 de ore înainte de închiderea listei. Dar un grup mic de opt firme, printre care și Cura Domo, știa de zbor de șapte zile, arată Der Standard. Au avut timp să recruteze îngrijitoare în perioada aceea.

Între timp, charterul plănuit inițial a fost anulat, dar locurile rezervate au fost transferate la un alt zbor, cel de pe 30 martie, din Timișoara. Celelalte agenții nici măcar nu au aflat de acest al doilea zbor. 

În carantină, la un hotel de lângă aeroportul din Viena

Libertatea a stat de vorbă cu una dintre îngrijitoarele care au venit cu zborul din 30 martie. Aceasta este în carantină, alături de aproximativ alte 200 de colege, într-un hotel din Schwechat, localitatea unde se află Aeroportul Internațional Viena.

Povestește că au fost diferite condițiile în aeroportul din Timișoara față de cele din Viena. În Timișoara, toată lumea s-a înghesuit. 

Când am ajuns în Viena s-au schimbat. Mult mai bine organizați. Ni s-a spus clar. Minimum 2 metri.

Mărturia uneia dintre îngrijitoare:

Dar organizatorii erau aceeași. Iar riscurile de contaminare, aceleași. 

”Vezi în Timișoara cozi unde stă lumea ca la pită. Nici o măsură de siguranță luată. Toate expuse la contaminare”, explică activista Flavia Matei. 

Și vezi contrastul când ajung în Austria. Firma de intermediere – cu mănuși, cu branding, cu toate măsurile de siguranță – le așteaptă la aeroport.

“În avion, s-a stat unul lângă altul. Asta a fost cea mai mare nemulțumire. Stai ca într-un zbor banal”, a povestit îngrijitoarea din carantină.

Îngrijitoarele nu au fost testate

„Suntem într-un hotel mai vechi. Este curat și decent, într-o zonă liniștită”, povestește îngrijitoarea din carantină. 

Stau câte două-trei persoane în cameră. Nu au fost și nu vor fi testate. Asta o deranjează cel mai tare pe îngrijitoare. 

„Pe timp de pandemie riscurile sunt bilaterale”, explică aceasta. „Pe avion poate am luat un virus. Eu pot să fiu asimptomatic. Dar vin și îmi omor pacientul”.

Sau mai există și altă situație. 

„Vine un copil la părinții lui în vizită.  E un purtător asimptomatic. Părintele, pacientul meu, ia COVID-19 de la el. Dar crede că l-a luat de la mine. Sau eu de la el”.

Unele dintre îngrijitoare se întorc la pacienții lor vechi, altele vin pentru prima dată la muncă în Austria. 

Mai greu cu cei care sunt pentru prima oară. Nu știu nici limba. Pentru mulți este ca o aruncare în gol.

Îngrijitoarea aflată în carantină:

Femeia cu care a vorbit Libertatea se întoarce la pacientul ei. 

„Eu i-am promis pacientului că o să stau cu el până la sfârșit. Cuvântul rămâne cuvânt. Nu mor de foame. Dar asta este munca mea”.

Restricții de călătorie pentru toată lumea, mai puțin pentru sezonieri

“În Austria, iese ministrul sănătății la două zile și ne spune să stăm în casă, să anulăm orice călătorii. Astea toate sunt valabile până când e vorba de forța de muncă ieftină, din afară”, explică activista Flavia Matei.

“Pentru muncitoarele imigrante e foarte ok să călătorească peste trei țări să vină la muncă. Același lucru valabil e pentru sezonieri”.

Prin Ordonanța Militară nr. 7, publicată în 4 aprilie, România anulează zborurile spre mai multe țări, permițând doar “zborurile efectuate de toți operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație”.

Prevederile acestea nu se aplică însă lucrătorilor care-și desfășoară activitatea în domeniul sanitar și al asistenței sociale.

Nu se consideră că acestea activează în domeniul sanitar și al asistenței sociale, deși multe dintre ele au diplome de asistente medicale. 

„Oamenii ăștia sunt comodificați și tratați ca o marfă”, adaugă Flavia Matei.

„Munca asta, care de obicei e invizibilă, acum primește foarte multă atenție. Kurz (prim-ministrul Austriei, n.r.) mulțumește muncitorilor pentru munca lor supervaloroasă. Dar în același timp, condițiile nu devin mai bune. Crește riscul și rămân la fel de proaste ca înainte”.

Urmărește-ne pe Google News