Comentează- Pe ruta inversă, însă, s-au găsit soluții de tranzit. Sute de românce au fost transportate cu o cursă privată Austrian Airlines din Timișoara în Viena săptămâna trecută, în urma unui acord negociat între Camera de Comerț a Austriei și guvernul statului federal Austria Inferioară.
- Altfel spus, soluția găsită a fost cu sens unic.
Principalii beneficiari ai înțelegerii dintre Camera de Comerț a Austriei și statul federal Austria Inferioară sunt un număr restrâns de agenții de plasare a forței de muncă.
Una dintre ele este Cura Domo, condusă de Robert Pozdena, un om de afaceri austriac, care are și o funcție de conducere în Camera de Comerț a Austriei.
Practic, acesta și-a aranjat ca firma lui să aducă în continuare forță de muncă din Europa de Est pe timp de pandemie, iar statul austriac să deconteze costurile.
Publicația austriacă Der Standard a intrat în posesia unor documente care arată că majoritatea agențiilor de intermediere din Austria au aflat de zborul privat din Timișoara în Viena doar cu 21 de ore înainte de închiderea listei pentru pasageri, în timp ce opt agenții știau de zbor de o săptămână și au avut timp să recruteze îngrijitoare.
Mii de îngrijitoare blocate în Austria
Industria îngrijirii de bătrâni în Austria se bazează, în mare parte, pe personal din Europa de Est, sursa principală fiind România.
Din 80.000 de îngrijitori înregistrați în 2018, românii reprezentau aproape jumătate (45%), conform datelor de la Camera de Comerț a Austriei (WKO).
Afacerea are la bază un fel de navetă transnațională. La fiecare trei, patru săptămâni, îngrijitorii de pe o tură sunt schimbați cu cei de pe o altă tură, aduși din România cu microbuze. Multe dintre firmele de intermediere din România au și firmele proprii de transport. Acestea asigură fluxul continuu de personal. Asta se întâmpla în mod normal, dar pandemia COVID-19 a schimbat regulile. Însă nu și nevoile.
În ecuație mai intră și firmele de intermediere din Austria. Sunt peste 900 de astfel de companii.
Odată cu închiderea frontierelor Ungariei, țară de tranzit între Austria și România, totul s-a dat peste cap. Îngrijitoarele și îngrijitorii care erau pe tură nu au mai găsit transport să se întoarcă acasă, fiind forțați să rămână acolo.
„S-au anulat toate legăturile de tren. Toate firmele de transport au anulat cursele. Apoi s-au anulat și avioanele”, a explicat pentru Libertatea Flavia Matei, activistă pentru drepturile îngrijitorilor români din Austria.
Singura opțiune e prin coridorul de noapte ce s-a negociat prin Ungaria. Problema îngrijitoarelor e că nu au mașină personală. Ele au venit cu firme de transport care nu mai circulă. Nu există altă opțiune de transport public.
Flavia Matei, activistă pentru drepturile îngrijitorilor români din Austria:
TAROM a vrut să introducă niște curse speciale Viena – București pe 6, 10, 17 și 27 aprilie, dar au fost anulate și acestea ca urmare a Ordonanței Militare nr. 7 de pe 4 aprilie. Reprezentanții TAROM au spus pentru Libertatea că încearcă să negocieze niște derogări.
Ambasada nu știe ce să facă. “Nu există directive clare”
Activista Flavia Matei a sunat la call center-ul pentru diaspora introdus de Ministerul Afacerilor Externe, încercând să găsească o soluție pentru îngrijitoarele care nu știu cum să se întoarcă acasă. Acestea sunt deja de șase, șapte săptămâni la muncă, mult peste programul lor obișnuit, și sunt epuizate. Munca de îngrijire presupune că îți supraveghezi 24 din 24 de ore pacientul.
La hotline-ul pentru diaspora, nu au știut ce răspuns să îi dea și au redirecționat-o spre Ambasada României în Austria.
”Răspunsul celor de la ambasadă a fost că nu există directive clare și că ei nu pot face mare lucru”, adaugă activista.
Firmele de intermediere știu ce să facă
Firmele mari de intermediere din Austria au reușit însă să vină cu o soluție pentru a menține fluxul de îngrijitoare între țări și pentru a-și ține astfel businessul în viață: zboruri private, realizate de Austrian Airlines, care să aducă în Austria forță de muncă din România, Bulgaria sau alte țări din Europa de Est. Odată ajunse în Austria, îngrijitoarele trebuie să stea în carantină 14 zile.
Sunt sisteme economice construite pe exploatarea muncitorilor migranți. Când apare o criză de asta, întregul sistem colapsează”, explică activista Flavia Matei.
La zborul privat de luni, 30 martie, s-au îmbarcat în jur de 200 de pasageri, șase dintre ei cetățeni austrieci, a declarat pentru Libertatea Daniel Idolu, directorul general al Aeroportului Internațional Timișoara Traian Vuia.
Alte chartere între Timișoara și Viena au fost programate pentru viitor. Unul dintre ele e planificat pe 15 aprilie, tot prin Austrian Airlines.
Cine plătește?
Nu a fost însă clar de la început cine va deconta aceste cheltuieli. În primele anunțuri, postate pe rețelele de socializare de către firme de intermediere din România sau alți colaboratori ai agențiilor din Austria, se specifica faptul că îngrijitoarele își vor plăti transportul.
Ulterior, lucrurile s-au limpezit. Statul austriac decontează tot.
Aceste zboruri, deși transportă forță de muncă în sectorul asistenței personale, sunt organizate ca niște zboruri de repatriere pentru cetățeni austrieci și persoane care au activitatea în Austria.
Pentru zborul acesta, și un charter similar din Bulgaria, Austrian Airlines a încasat 50,000 de euro, conform publicației austriece Moment.at.
Îngrijitoarele care au venit pe 30 martie cu avionul au completat un document numit “Liste – Heimkehrer”, care înseamnă “listă de repatriați”.
De asemenea, acestea au mai primit o adeverință care să ateste că deplasarea între domiciliu și locul de muncă este esențială. Hârtia a fost necesară pentru tranzitarea României.
Zborul a fost din Timișoara, dar multe dintre aceste îngrijitoare au venit din zona Moldovei, conform unor surse apropiate situației. Prin urmare, acestea au avut de traversat o bucată mare de țară până să ajungă la aeroportul din Timișoara.
Patron de agenție de intermediere, dar și membru al Camerei de Comerț
Unul dintre principalii negociatori ai acordului între Camera de Comerț a Austriei și statul federal Austria Inferioară pentru transportul îngrijitoarelor este Robert Pozdena. Omul de afaceri austriac administrează agenția de recrutare Cura Domo, dar conduce și branșa de îngrijire în Camera de Comerț a Austriei Inferioare.
Firma Cura Domo, administrată de Robert Pozdena, e reprezentată legal de soția lui, Angelika Pozdena-Tomberger.
Mai multe firme de intermediere din Austria au declarat pentru ziarul Der Standard că Pozdena și-a asigurat în felul acesta transportul propriilor îngrijitoare, precum și pe cel al femeilor care lucrează pentru firmele prietene, pe banii statului austriac.
Pentru charterul din România, a existat o listă deschisă de pasageri, pe care agențiile de intermediere austriece puteau să treacă numele unor îngrijitoare, pe principiul “primul venit, primul servit”.
Cele mai multe firme au aflat de această listă abia pe 24 martie, la ora 15, cu 21 de ore înainte de închiderea listei. Dar un grup mic de opt firme, printre care și Cura Domo, știa de zbor de șapte zile, arată Der Standard. Au avut timp să recruteze îngrijitoare în perioada aceea.
Între timp, charterul plănuit inițial a fost anulat, dar locurile rezervate au fost transferate la un alt zbor, cel de pe 30 martie, din Timișoara. Celelalte agenții nici măcar nu au aflat de acest al doilea zbor.
În carantină, la un hotel de lângă aeroportul din Viena
Libertatea a stat de vorbă cu una dintre îngrijitoarele care au venit cu zborul din 30 martie. Aceasta este în carantină, alături de aproximativ alte 200 de colege, într-un hotel din Schwechat, localitatea unde se află Aeroportul Internațional Viena.
Povestește că au fost diferite condițiile în aeroportul din Timișoara față de cele din Viena. În Timișoara, toată lumea s-a înghesuit.
Când am ajuns în Viena s-au schimbat. Mult mai bine organizați. Ni s-a spus clar. Minimum 2 metri.
Mărturia uneia dintre îngrijitoare:
Dar organizatorii erau aceeași. Iar riscurile de contaminare, aceleași.
”Vezi în Timișoara cozi unde stă lumea ca la pită. Nici o măsură de siguranță luată. Toate expuse la contaminare”, explică activista Flavia Matei.
Și vezi contrastul când ajung în Austria. Firma de intermediere – cu mănuși, cu branding, cu toate măsurile de siguranță – le așteaptă la aeroport.
“În avion, s-a stat unul lângă altul. Asta a fost cea mai mare nemulțumire. Stai ca într-un zbor banal”, a povestit îngrijitoarea din carantină.
Îngrijitoarele nu au fost testate
„Suntem într-un hotel mai vechi. Este curat și decent, într-o zonă liniștită”, povestește îngrijitoarea din carantină.
Stau câte două-trei persoane în cameră. Nu au fost și nu vor fi testate. Asta o deranjează cel mai tare pe îngrijitoare.
„Pe timp de pandemie riscurile sunt bilaterale”, explică aceasta. „Pe avion poate am luat un virus. Eu pot să fiu asimptomatic. Dar vin și îmi omor pacientul”.
Sau mai există și altă situație.
„Vine un copil la părinții lui în vizită. E un purtător asimptomatic. Părintele, pacientul meu, ia COVID-19 de la el. Dar crede că l-a luat de la mine. Sau eu de la el”.
Unele dintre îngrijitoare se întorc la pacienții lor vechi, altele vin pentru prima dată la muncă în Austria.
Mai greu cu cei care sunt pentru prima oară. Nu știu nici limba. Pentru mulți este ca o aruncare în gol.
Îngrijitoarea aflată în carantină:
Femeia cu care a vorbit Libertatea se întoarce la pacientul ei.
„Eu i-am promis pacientului că o să stau cu el până la sfârșit. Cuvântul rămâne cuvânt. Nu mor de foame. Dar asta este munca mea”.
Restricții de călătorie pentru toată lumea, mai puțin pentru sezonieri
“În Austria, iese ministrul sănătății la două zile și ne spune să stăm în casă, să anulăm orice călătorii. Astea toate sunt valabile până când e vorba de forța de muncă ieftină, din afară”, explică activista Flavia Matei.
“Pentru muncitoarele imigrante e foarte ok să călătorească peste trei țări să vină la muncă. Același lucru valabil e pentru sezonieri”.
Prin Ordonanța Militară nr. 7, publicată în 4 aprilie, România anulează zborurile spre mai multe țări, permițând doar “zborurile efectuate de toți operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație”.
Prevederile acestea nu se aplică însă lucrătorilor care-și desfășoară activitatea în domeniul sanitar și al asistenței sociale.
Însă, în mod paradoxal, transportul îngrijitoarelor prin curse charter este permis, ca în cazul sezonierilor, conform lămuririlor oferite pentru Libertatea de Grupul de Comunicare Strategică.
Nu se consideră că acestea activează în domeniul sanitar și al asistenței sociale, deși multe dintre ele au diplome de asistente medicale.
„Oamenii ăștia sunt comodificați și tratați ca o marfă”, adaugă Flavia Matei.
„Munca asta, care de obicei e invizibilă, acum primește foarte multă atenție. Kurz (prim-ministrul Austriei, n.r.) mulțumește muncitorilor pentru munca lor supervaloroasă. Dar în același timp, condițiile nu devin mai bune. Crește riscul și rămân la fel de proaste ca înainte”.