Ioan Clămparu, în vârstă de 52 de ani, execută la Aiud pedeapsa de 25 de ani de închisoare, rezultată în urma a trei condamnări primite în Spania, Italia și România.
Până în prezent a executat circa 10 ani din pedeapsă, care a inclus și perioada cât a fost închis în Spania. Un avantaj pentru liberarea condiţionată sunt şi studiile realizate în penitenciar. Clămparu a urmat, tot la Aiud, primele două clase de liceu şi acum vrea să se înscrie în clasa a XI-a.
Deținutul a reclamat la Judecătoria Aiud faptul că nu i s-a permis să urmeze ultimele două clase de liceu. Reprezentanții Penitenciarului au motivat situația creată prin faptul că nu au fost suficiente cereri din partea deținuților pentru a fi formată o clasă cu minimum șase persoane încarcerate.
„Având în vedere faptul că în perioada mai-iulie 2021 nu s-au înregistrat un număr de 6 cereri ale persoanelor private de libertate de a urma cursurile anului III, Penitenciarul Aiud a făcut demersuri pentru organizarea acestei clase, atât către şcoala colaboratoare Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud prin adresă scrisă, cât şi către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, prin discuţie telefonică”, au susținut reprezentanții Penitenciarului.
Ioan Clămparu a precizat că după liberare intenţionează să se axeze pe activităţi de agricultură care să îi permită să îşi asigure traiul. „Studiile pe care le derulează în prezent sunt strâns legate de agricultură, acesta fiind şi motivul pentru care acesta a optat pentru această variantă educaţională (deţine un teren agricol pe care doreşte să îl exploateze ulterior eliberării)”, se menţionează în dosar.
„Contestatorul este animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile înainte de eliberarea sa din penitenciar. Pe de o parte, acesta conştientizează şi regretă împrejurările nefaste care l-au adus în postura de a-şi petrece o parte a vieţii în regimul penitenciar. A făcut progrese remarcabile până la acest moment, dorind ca după eliberarea sa din locul de deţinere să îşi continue restul vieţii promovând şi exersând activităţi caracterizate de liceitate”, se mai precizează dosar, potrivit plângerii depuse de celebrul interlop.
Cine e Ioan Clămparu
În singurul interviu acordat pentru un ziar din Cluj în 2020, acesta spunea că se ocupă de organizarea festivităților de final de an.
„Am colindat de Crăciun, începând de la biserică, până pe Zarca, zona în care au fost întemnitați deținuții care au suferit pe timpul comuniștilor. Am cântat «Aici Crăciunul, să ne mângâie surghiunul». Trăirile nu le pot descrie”, spunea acesta.
În 2017, Ion Clămparu a fost condamnat definitiv la 25 de ani de închisoare după ce acesta a cerut contopirea pedepselor din România, Spania și Italia: 11 ani şi 8 luni, 20 de ani și 18 ani de închisoare. În România a fost judecat pentru constituire grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism.
Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane din lume, Clămparu, poreclit şi „Cap de porc”, s-a predat autorităţilor din Spania în 2011.
Crima din 1988
Celebrul proxenet născut în Botoșani, care a cochetat cu o carieră de boxer, a fost condamnat pentru omor în 1988, pe când avea doar 18 ani. După o beție, în 29 mai 1988, „fără niciun motiv, inculpatul Clămparu Ioan l-a lovit pe C.C. cu pumnul încât victima a căzut. În continuare, inculpatul l-a lovit puternic, de câteva ori, cu piciorul în abdomen. (…) apoi a fugit. Martorii sosiţi la faţa locului au chemat imediat Salvarea, personalul medical constatând că victima C.C. a decedat între timp”, se nota în sentința penală, descoperită de Rise Project.
Condamnarea a fost pronunţată la patru luni de la data crimei, pe 29 septembrie 1988. A primit 15 ani. Clămparu a ieşit din închisoare pe 14 iulie 1998. Cu cinci ani mai devreme.
Cum a luat ființă rețeaua Clămparu în Spania:„Am aplicat tactica forței: cucerește și conduce”
Potrivit anchetatorilor spanioli, reţeaua Clămparu s-a format cu mult înainte de a-şi începe afacerile cu prostituate. Rădăcinile ei sunt chiar în penitenciarele din România, când Ioan Clămparu ispăşea pedeapsa primită pentru crima de la Botoşani.
În perioada aceea de detenţie, el s-a împrietenit cu mulţi dintre cei care, mai târziu, în libertate, i-au devenit apropiaţi şi locotenenţi în cadrul vastei reţele de proxenetism pe care a pus-o pe picioare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro