Elevul Ediz Yeniatakan, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, a fost găsit vinovat de Tribunalul București, pe data de 11 iulie 2024, pentru tentativă de omor calificat, tulburare a ordinii și liniștii publice și port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.

Din documentele dosarului rezultă că, inițial, pe data de 7 februarie 2023, adolescentul i-a scris unui coleg pe WhatsApp (al cărui nume fusese salvat în telefon „Alekusandru”) că are de gând să omoare „la alegere” un cadru didactic:

„Ține un secret: de ziua mea asasinez un profesor la alegere, cu bomboane în care pun ricin”.

Procurorii au reținut în rechizitoriu că, pe parcursul lunii martie 2023, Ediz Yeniatakan s-a tot documentat cu privire la modalitatea de a ucide, apoi s-a hotărât ca victima să fie profesoara de limba japoneză Andreea Raluca Puchea.

Ediz Yeniatakan (dreapta) și reprezentanta lui legală. Foto: Marian Moroșanu

Elevul-criminal: „Iau maximum trei ani, mă protejează UE”

Ediz Yeniatakan nu a prezentat vreun motiv pentru gestul criminal, ci doar că este în căutarea unei „experiențe noi”, fapt pe care i l-a comunicat unui alt coleg. Redăm schimbul de mesaje, cu precizarea că bara oblică delimitează propozițiile trimise consecutiv de același participant la discuție:

Inculpat: E o experiență nouă
Coleg: Da / Foarte unicat / stai boss potolit

Inculpat: nu POT / CÂND ȘTIU CĂ UE / mă protejează
Coleg: Că prin experiența asta închizi mai multe experiențe. Nu rezolvi nimic / Ce te protejează /

Inculpat: Maxim 3 ani / de închisoare / pot primi / la vârsta asta / restul sunt în mental asylum / maxim
Coleg: Nu primești boss doar 3 ani / Sau poate că da / Dar după / O să treci prin terapii / și reabilitări / să te îndoape cu pastile / O să ajungi ultimul muc de carne / sedată / ce o să te bucuri de experiențe atunci / 3 ani în pușcărie / restul vieții pierdută

Clipa atacului: lovitura potențial fatală, blocată de victimă din reflex

Pe data de 5 aprilie 2023, Ediz Yeniatakan a venit la liceu înarmat cu un cuțit de 20 de centimetri, cu lama de aproximativ 10 centimetri. Elevul a intrat în clasă în timp ce profesoara de japoneză împărțea niște teste și s-a așezat în ultima bancă pe rândul de la geam.

„Inculpatul a plecat dinspre banca lui, a șasea din rând, către banca în dreptul căreia se afla profesoara (…) a scos cuțitul din buzunar și a efectuat o mișcare circulară de la stânga la dreapta către gâtul profesoarei, aceasta din urmă reușind să blocheze parțial lovitura inculpatului cu mâna sa stângă, dându-se cu un pas în spate și lovind banca din spate. La scurt timp, persoana vătămată a reușit să îi ia din mână cuțitul inculpatului și a pus cuțitul pe catedră”, reține instanța.

În urma atacului, colegii de clasă ai lui Ediz Yeniatakan au rămas nemișcați câteva momente din cauza stării de șoc, după care unii au început să țipe, iar alții au părăsit clasa, și chiar liceul, de frică.

  • „Din perspectiva intensității loviturii, tribunalul subliniază că relevantă în cauza de față nu este rana efectiv produsă asupra corpului persoanei vătămate, întrucât leziunea a fost superficială ca urmare a acțiunii victimei de apărare, care a blocat parțial lovitura inculpatului și în același timp s-a deplasat în spate, ceea ce a prevenit lama cuțitului să pătrundă adânc în gâtul victimei și să producă rezultatul letal.
  • Tribunalul are în vedere că leziunea superficială cauzată victimei nu va fi avută în vedere de către instanță pentru a reține gravitatea redusă a faptei, având în vedere că rezultatul fatal al acțiunii inculpatului a fost evitat ca urmare a reflexului de apărare al victimei.
  • Din modalitatea de executare a acțiunii de lovire și zona atinsă de cuțit, tribunalul reține că în lipsa apărării, leziunile cauzate victimei ar fi fost cel mai probabil fatale”, reține judecătorul.

Motivare: „Tribunalul reține drept criteriu principal existența premeditării”

Libertatea.ro a consultat motivarea hotârârii din data de 11 iulie 2024, prin care Tribunalul București l-a condamnat pe Ediz Yeniatakan la măsura educativă a internării într-un centru de detenție, precum și la plata a 50.000 de euro cu titlu de daune morale către victimă:

  • „Din perspectiva periculozității inculpatului, tribunalul reține drept criteriu principal existența premeditării, fapta nefiind un impuls de moment al inculpatului.
  • Acesta a cântărit timp de o lună modalitatea de săvârșire a faptei, precum și diferitele posibilități de săvârșire. Totodată, din discuțiile purtate cu colegii săi, tribunalul constată că minorul se raportează la săvârșirea faptei ca la o oportunitate, relevând o desconsiderare completă a celei mai importante valori sociale, viața persoanei.
  • Totodată, instanța reține că inculpatul nu a fost descurajat în săvârșirea faptei de încercările colegilor săi de a-i arăta modalitatea profund eronată în care se gândește să acționeze precum și a-i arăta consecințele faptelor sale.
  • În acord cu evaluarea comisiei medico-legale, tribunalul apreciază că regretul manifestat de către inculpat este unul formal, care nu este raportat la suferința cauzată victimei, ci mai degrabă la consecințele nefavorabile pe care le atrage fapta asupra sa și a familiei sale.
  • Este lipsită de fundament apărarea inculpatului că acesta ar fi manifestat autocontrol la momentul săvârșirii acțiunii violente asupra victimei, din moment ce acesta a executat până la capăt acțiunea vătămătoare, victima fiind cea care s-a ferit și s-a apărat, iar ulterior, atacul inculpatului nu a continuat întrucât victima este cea care l-a dezarmat pe inculpat”, se arată în motivare.
Ediz Yeniatakan. Foto: observatornews.ro

Protejarea profesorilor: orice infracțiune contra lor va fi aspru pedepsită

Judecătorul de la Tribunalul București a reținut în documentul citat că nu poate accepta concluzia referatului de evaluare efectuat de către Serviciul de Probațiune, în sensul că în cazul lui Ediz Yeniatakan ar putea fi aplicată o măsură neprivativă de libertate:

  • „Centrarea măsurii educative pe vindecare și nu pe pedepsirea minorului este un deziderat valid, însă este necesară analiza comportamentului minorului din perspectiva dezvoltării sale precum și a capacității acestuia de a-și da seama de însemnătatea faptei săvârșite.
  • Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că măsurile educative nu trebuie să reprezinte o încurajare pentru inculpat sau pentru alți minori de a săvârși fapte grave îndreptate împotriva vieții persoanelor având convingerea că sancțiunea pe care o vor primi va fi nesemnificativă.
  • De altfel, în cauza de față, minorul a fost încurajat în săvârșirea faptei de informațiile obținute de pe internet în legătură cu regimul sancționator permisiv aplicabil minorilor.
  • În cauza de față, inculpatul (Yeniatakan Ediz – n.r.) avea 16 ani la data săvârșirii faptei, iar astfel cum se arată și în referatul de evaluare și cum rezultă și din audierea nemijlocită a acestuia, are un nivel ridicat de inteligență și de educare, din explicațiile oferite de către acesta rezultând că are o reprezentare bine definită asupra caracterului negativ al faptei sale.
  • De asemenea, chibzuința cu care a pregătit inculpatul săvârșirea faptei arată determinarea inculpatului în săvârșirea unei acțiuni îndreptate împotriva vieții victimei și subliniază periculozitatea deosebită a acestuia.
  • În susținerea acestor elemente rezultate din mijloacele de probă administrate, tribunalul are în vedere și evaluarea realizată de către comisia medico-legală psihiatrică în care a fost arătat că inculpatul prezintă o personalitate în curs de structurare dizarmonică, cu trăsături accentuate de tip instabil impulsiv (borderline) și antisocial cu mare potențial de periculozitate socială.
  • De asemenea, comisia a considerat că inculpatul a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social-negative ale faptei pentru care este cercetat și în raport cu care discernământul a fost păstrat.
  • Tribunalul subliniază, de asemenea, că interesele inculpatului nu sunt singurele care vor fi analizate de către instanță. În cauză este necesară includerea în raționamentul care întemeiază individualizarea judiciară și a nevoii protejării victimei, precum și a persoanelor care exercită aceeași profesie ca victima.
  • Profesorii care contribuie în mod direct la viitorul societății prin educarea viitorilor adulți trebuie să se bucure de un sentiment de siguranță în cadrul unităților de învățământ și să cunoască și că orice atingere adusă integrității corporale sau a vieții acestora va fi aspru pedepsită”, se mai arată în documentul citat.

Hotărârea de condamnare pronunțată de Tribunalul București în cazul lui Ediz Yeniatakan nu este definitivă, putând fi atacată cu apel pe rolul instanței ierarhic superioare. Curtea de Apel București nu a înregistrat încă o cale de atac în această cauză.

Elevul este încă judecat în stare de arest la domiciliu, perioadă care i se va scădea din condamnarea finală. Pe parcursul procesului, mama tânărului a făcut demersuri pentru ca Ediz Yeniatakan să se întoarcă la cursuri chiar la liceul unde a comis fapta, însă judecătorii i-au respins cererile.

Profesoara de japoneză Andreea Raluca Puchea a renunțat la activitatea didactică, în urma traumei psihice pe care a suferit-o în urma agresiunii. 

Foto colaj: Agerpres / observatornews.ro

Urmărește-ne pe Google News