ComenteazăTim Berners Lee lucra pe atunci în cadrul laboratoarelor CERN, din Elveția, unde se află unul dintre cele mai moderne laboratoare de fizică cuantică din lume.
Mai multe zile de naștere
Internetul în sine are mai multe ”date de naștere”. Inițial, primele rețele au fost dezvoltate de către DARPA, agenția americană pentru proiecte militare avansate, în anii 60.
Internetul se numea atunci ARPANET, iar pe osatura sa a fost dezvoltat internetul actual. Numai că acesta era folosit doar de către armată și universități.
Ideea unui internet global a apărut în anii 80. În 1988 fusese realizată prima legătură dintre Europa și America de Nord, iar Berners Lee a început să discute deschis despre realizarea unui sistem precum web-ul actual.
Primul site din lume, care descria fix țesătura actuală a internetului, a fost lansat în data de 20 decembrie 1990.
Internetul actual, o mașinărie de bani
Între timp, tot mai multe companii au început să fie înființate și să aibă drept afacere primordială prezența pe internet.
Yahoo a fost înființată în 1994 de către Jerry Yang și David Filo, iar în 1997 Larry Page și Sergey Brin pun bazele Google, devenit între timp cel mai mare motor de căutare din lume.
Amazon este înființat de către Jeff Bezos tot în 1994 ca un retailer online ce vindea cărți, iar acum a ajuns cel mai mare retailer online din lume și cel mai mare ca valoare.
Site-ul de licitații eBay apare în 1995, iar serviciul de plăți online PayPal a fost inventat în 1998.
În 2004, Mark Zuckerberg și o suită de colegi pun bazele Facebook, iar în 2006 apare Twitter.
Internetul i-a făcut bogați
În acest moment, cei mai bogați oameni din lume sunt exact antreprenorii care au mizat pe internet: Jeff Bezos are o avere estimată la 141,3 miliarde de dolari, potrivit revistei americane Forbes, în vreme ce Mark Zuckerberg este pe locul al cincilea, cu 71 miliarde.
Larry Page și Sergey Brin se află, la rândul lor, pe locurile 12 și 13, cu 48,8 miliarde de dolari și, respectiv, 47,5 miliarde.
Și asta pentru că Amazon, Google și Facebook sunt printre cele mai mari și mai profitabile companii din lume.
Amazon are o valoare de 837 de miliarde de dolari pe bursă, iar Alphabet – holdingul care deține Google – are o capitalizare de 745 miliarde. Facebook, care mai deține și Instagram, WhatsApp și Oculus, are la rândul său o valoare de 416 miliarde de dolari.
Dar internetul nu a rămas doar apanajul companiilor americane. Giganți similari au apărut și în China, Rusia, Japonia, Europa sau Africa.
Tencent – ”Facebook-ul Chinei”, stă la 331 miliarde de dolari, Alibaba – ”Amazonul Chinei”, are o capitalizare de 375 de miliarde de dolari, în vreme ce Baidu – ”Google-ul Chinei”, valorează 64 de miliarde de dolari.
Modelul a replicat în multe alte țări: Rakuten este cel mai mare retailer online din Japonia, VKontakte este cea mai mare rețea socială din Rusia, Yandex este cel mai mare motor de căutare din Rusia.
Dar revoluția internetului nu s-a oprit doar aici și a trecut și la alte domenii. Booking.com este cel mai mare site de rezervări din lume, iar Expedia cea mai mare agenție de turism de pe planetă.
Revoluția aplicațiilor
După lansarea iPhone, în 2007, internetul a mai fost revoluționat o dată prin intermediul aplicațiilor de mobil.
Acestea au devenit în sine afaceri de miliarde. Netflix a ajuns cea mai valoroasă aplicație video din lume, fiind acum omniprezentă pe orice dispozitiv. Ca atare, Netflix are acum o valoare de 132 miliarde de dolari.
În domeniul muzical, Spotify are o capitalizare bursieră de 24,5 miliarde.
Uber, Lyft, Taxify sau Didi au ajuns la rândul lor sinonime cu chemarea unei mașini private pentru servicii de transport, făcând concurență puternică taxiurilor tradiționale. Glovo, Takeaway sau Bringo fac același lucru, dar pentru comenzile de mâncare.
În fine, Airbnb face acum concurență hotelurilor în lumea întreagă.
Cea mai mare bibliotecă virtuală din lume
Alături de acestea se regăsesc pe internet și site-uri, publicații sau organizații care nu au ca scop profitul.
Wikipedia este cea mai mare bibliotecă virtuală din lume, informațiile fiind oferite gratuit internauților.
Propagandă și fake news
Dar internetul nu doar că ne-a făcut viața mai ușoară, ci are și o parte întunecată.
Odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare și a comunicării instantanee au apărut propaganda și știrile false. Rusia s-a implicat în alegerile din SUA din 2016 și apoi a încercat același lucru și în țări precum Franța sau Olanda.
De asemenea, propaganda jihadistă a Statului Islamic a continuat netulburată ani de zile și a dus la efectuarea de atentate teroriste.
Știrile false sunt un alt fenomen, iar companii precum Facebook, Google și Twitter încă se chinuie să scape de acestea. Forța acestora este atât de puternică încât în India au avut loc linșaje pe stradă din cauza mesajelor propagate pe WhatsApp, iar agresivitatea de pe Facebook a fost găsită vinovată pentru atacurile asupra minorității Rohingya din Myanmnar.
Fraude și Dark Web
În fine, fraudele și spargerea de conturi online au ajuns la ordinea zilei pe internet. Pe Dark Web, ”internetul întunecat”, se vând deja parole de email la conturi bancare, copii de buletine de identitate și pașapoarte și până la droguri sau arme.
Iar mai nou plățile se fac în monede virtuale, precum Bitcoin, pentru ca infractorii cibernetici să poată evita organele legii.