Interpolul cere publicului să ajute la identificarea trupurilor unor femei găsite în mai multe țări din Europa

Apelul BBC de anul trecut a ajutat la identificarea unei femei britanice după aproximativ 30 de ani de la uciderea ei.

„Vrem să identificăm femeile decedate, să aducem răspunsuri familiilor și să facem dreptate victimelor. Fie că este o amintire, un pont sau o poveste auzită, cel mai mic detaliu ar putea ajuta la descoperirea adevărului”, a transmis, marți, Jürgen Stock, secretarul general al Interpol, care coordonează acest proiect.

Victime cu vârste între 15 și 30 de ani

A doua fază a campaniei „Identifică-mă” include cazuri din Țările de Jos, Germania, Belgia, Franța, Italia și Spania.

Detaliile fiecăruia au fost publicate pe site-ul web al Interpolului, împreună cu fotografii cu posibile elemente de identificare și reconstrucții faciale. Se crede că majoritatea victimelor aveau vârste cuprinse între 15 și 30 de ani.

Trupul adolescentei cu pantofi roșii, colier cu mărgele și o monedă britanică a fost găsit sub un strat de frunze într-o zonă din apropierea satului Le Cellier, Franța, în 1982. Zăcea acolo de câteva luni.

Vorbind în apropierea zonei în care a fost găsită fata, acum plină de mărăcini și urzici, detectivul Franc Dannerolle spune că trupul adolescentei a fost „aruncat ca un gunoi”.

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

„Nu a existat niciun respect, nicio grijă pentru ea înainte de moartea ei”, a adăugat Franc Dannerolle.

Moneda de 10 pound i-a determinat pe anchetatori să creadă că fata era fie britanică, fie călătorise în Marea Britanie înainte de asasinarea ei, deși au recunoscut că adolescenta ar fi putut găsi moneda sau că aceasta i-ar fi fost dată.

Poliția a ales să nu intre în detalii despre natura uciderii adolescentei pentru a evita ca „făptuitori falși” să își revendice responsabilitatea.

Cazul-enigmă

Din păcate, rămășițele adolescentei nu mai pot fi găsite în prezent, ceea ce complică sarcina anchetatorilor în acest caz.

„Dacă reușim să-l găsim (n.r. – trupul adolescentei), ar putea fi posibil să lucrăm la ADN-ul ei pentru a face o legătură cu familia”, spune Franc Dannerolle.

Detectivul pensionar Alain Brillet a lucrat la acest caz la acea vreme și îl descrie drept o „enigmă”.

„Cel mai ciudat și mai incredibil lucru a fost că aveam pe cineva care a fost ucis, pentru că știam că a fost ucisă, dar nu am putut afla niciodată cum se numește, de unde era sau cine a ucis-o”, a spus Alain Brillet.

BBC a găsit o femeie care și-a amintit de teama provocată de descoperirea cadavrului în sat, dar pentru că victima nu era din localitate, majoritatea oamenilor au uitat de asta și au mers mai departe.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Lansarea campaniei „Identifică-mă” de anul trecut a marcat pentru prima dată când Interpol a făcut publică o listă sub denumirea de „anunțuri negre”, care solicită informații despre cadavre neidentificate.

Din punct de vedere istoric, astfel de notificări au fost vehiculate doar pe plan intern în cadrul rețelei de poliție a Interpolului.

În toată Europa, ușurința de mișcare din cauza granițelor deschise, a creșterii migrației globale și a traficului de ființe umane a determinat ca mai multe persoane să fie date dispărute în afara țării lor de origine, spune doctorul Susan Hitchin, coordonatorul unității ADN a Interpol.

„Aceste femei au suferit o dublă nedreptate. Au devenit victime de două ori: au fost ucise printr-un act de violență și li s-a refuzat identificarea în moarte”, a precizat Susan Hitchin.

Interpol folosește rețelele de socializare pentru a face publică această campaniei în anumite locații. De asemenea, forța de poliție globală le-a cerut celebrităților să vorbească în numele femeilor ucise, rămase încă necunoscute.

Fata cu pantofii roșii

Un alt caz pe care Interpol speră că oamenii îl vor putea ajuta este cel al unei femei al cărei cadavru a fost descoperit în Wassenaar, Olanda, în urmă cu aproximativ două decenii.

Recomandări

Ce înseamnă alegerea lui Donald Trump pentru România și pentru nepoții paravan

Descoperirea a fost primul caz al investigatorului criminalist olandez Sandra Baasbank. Își amintește că a găsit-o pe femeie întinsă cu fața în jos în dunele de nisip, fără semne evidente de rănire sau de luptă.

Det. Baasbank spune că femeia purta jambiere în carouri maro și pantofi roșii lucioși lăcuiți, ceva „neobișnuit dacă mergi la o plimbare pe plajă”.

„Părea în formă, o sportivă. Purtând o bentiță și ochelari de soare. Nasturii ei erau închiși și purta o eșarfă”, a dezvăluit Sandra Baasbank.

Analiza criminalistică a constatat că femeia s-a născut în Europa de Est și și-a petrecut ultimii cinci ani ai vieții în Europa de Vest. Una dintre cheile pe care le purta i-a dus pe anchetatori până în Germania.

„Poate că m-a făcut mai bună în ceea ce fac. Nu renunța niciodată este mottoul meu. Sunt hotărâtă în ​​munca pe care o fac”, a afirmat Sandra Baasbank.

Ea speră că noua campanie „Identifică-mă” va ajuta la închiderea unora dintre aceste cazuri. Și există motive pentru optimismul ei.

Rita Roberts, o britanică ucisă în Belgia, a fost identificată când familia ei i-a văzut tatuajul distinctiv cu trandafir negru într-un raport BBC în cadrul primei campanii.

Ultimul contact pe care familia l-a avut cu ea a fost printr-o carte poștală în mai 1992. Cadavrul ei a fost găsit luna următoare.

Când familiei i s-a spus că acel cadavrul este într-adevăr al Ritei, sora ei, Donna, a izbucnit în plâns. Pentru familie, teribila veste a pus capăt deceniilor de incertitudine.

Deși a fost greu să se obișnuiască cu moartea surorii ei, Donna spune că se consolează acum cu faptul că Rita este, în sfârșit, „în pace”.

După ce Rita a fost identificată, familia ei a făcut un apel la public pentru orice informații, oricât de neînsemnate, care să ajute la anchetă. Și mai speră că vor fi identificate și alte femei ucise.

„Sunt surori, mame, mătuși. Doar pentru că nu au nume, nu presupune că nu sunt oameni”, a conchis Donna.

Urmărește-ne pe Google News