10 comentariiProtestele față de violența asupra femeilor continuă în Bulgaria, după ce o tânără a fost atacată cu cuțitul de către partenerul său și a avut nevoie de 400 de copci. Autoritățile au clasificat inițial cazul drept „vătămare corporală minoră”, decizie care a scos mii de oameni în stradă.
„Nu violenţei! Nu vom tăcea! Niciuna în plus!”, a fost numele sub care, marți, 8 august, și miercuri, 9 august, au avut loc proteste la Sofia și alte orașe.
Tot la începutul săptămânii, Parlamentul bulgar a votat schimbări importante în legislația privind violența împotriva femeilor.
Premierul Bulgariei: „O epidemie ascunsă”
Printre solicitările protestatarilor se numără: deschiderea de centre pentru victimele violenţei în fiecare regiune a ţării, introducerea definiţiei violenţei de gen, prevenirea violenţei domestice şi o protecţie mai eficientă a victimelor acesteia.
Premierul bulgar, Nikolai Denkov, a subliniat că, în ultimele săptămâni, au ieșit la iveală cazuri extrem de grave de violență. „Sentimentul meu este că aceasta a fost o epidemie ascunsă și mulți oameni, încurajați de sprijinul societății și al instituțiilor, abia acum au îndrăznit să vorbească despre problemele lor specifice”, a adăugat el.
Schimbarea se produce deja în ceea ce privește protecția împotriva violenței domestice și drepturile femeilor, dar este lentă, dificilă și cu greșeli pe parcurs, spune Nadejda Dermengieva, șefa Fondului Bulgar pentru Femei, o organizație feministă importantă din Bulgaria, într-un interviu pentru Libertatea.
- Nadejda Dermengieva este codirectoare a Fondului Bulgar pentru Femei. Totodată, este membră a consiliului de administrație al Prospera – Rețeaua internațională a fondurilor pentru femei și consilier pentru Europa de Est al Fondului mondial pentru femei și al Fondului de acțiune urgentă. Fondul Bulgar pentru Femei este singurul mare donator din țară care sprijină financiar și prin dezvoltarea capacităților organizațiile care lucrează pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen.
Libertatea: Parlamentul bulgar a votat, luni, 7 august, modificări legislative care au mărit pedepsele pentru vătămare corporală. S-au ridicat deja obiecții privind modul în care a fost definită relația intimă, protecția fiind acordată doar persoanelor aflate într-o relație heterosexuală. Ce părere aveți despre aceste modificări legislative?
Nadejda Dermengieva: Definiția unei relații intime din Legea pentru Protecție împotriva Violenței Domestice are două puncte foarte controversate. În primul rând, bizara „durată de timp” de cel puțin 60 de zile pentru ca o relație să fie recunoscută ca fiind intimă (când începe, cine o va măsura, cum va fi dovedită?). Și, în al doilea rând, privarea de protecție a cuplurilor de același sex.
Observațiile mele sunt următoarele: coaliția „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” a avut intenții bune, dar atacurile din partea formațiunii Renașterea (partid naționalist – n.a.) și a Partidului Socialist Bulgar, nivelul dezbaterii, glumele răutăcioase, misoginismul și homofobia și încă o „întorsătură” de ultimă oră a GERB (schimbarea poziției unor deputați spre a sprijini relația intimă ca una doar între hetersexuali – n.r.) au pătat totul.
Sper că vor exista cazuri de discriminare la CEDO, și sunt sigură că vor exista probleme în jurisprudență, da. Singurul lucru pe care îl putem face în continuare este să luptăm pentru o legislație mai bună – rafinarea definiției, crearea unei componente pentru violența de gen în Codul Penal și deschiderea de noi centre de criză.
Glume proaste și declarații sexiste în Parlamentul de la Sofia
– Discuțiile din Parlament au fost marcate și de declarațiile fostului deja președinte al comisiei pentru cultură, Vejdi Rașidov, care a luat partea abuzatorului de la Hollywood, Harvey Weinstein, și a descris femeile victime ale violenței drept „curve” care „își amintesc ani mai târziu că au fost violate”. Ce a arătat nivelul dezbaterilor din Parlament cu privire la înțelegerea de către deputați a problemelor legate de violența de gen? În ce măsură femeile deputate au înțelegerea și deschiderea necesare pentru a influența în mod pozitiv procesul legislativ?
– Cu fiecare ședință a Adunării Naționale pe tema violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, nivelul scade. Majoritatea deputaților nu duc doar lipsă de expertiză și de înțelegere a problemei și a oricărei dorințe de a o aborda, ci și de umanitate și empatie de bază.
Sunt sigură că Vejdi Rașidov nu este un caz izolat, doar că s-a întâmplat să fie lângă microfon. Dacă ascultați ce au de spus deputații, veți auzi glume proaste, declarații sexiste, jenă de a vorbi despre acest subiect, atacuri la adresa organizațiilor societății civile, cinism, minciuni, discursuri de ură, homofobie. Aceștia sunt oamenii care iau decizii cu privire la viețile noastre.
În schimb, ei au transformat dezbaterea despre violență într-un circ, într-o umilință pentru toate victimele. Din nefericire, majoritatea deputatelor Renaștere, Partidului Socialist Bulgar și GERB nu au, de asemenea, nicio sensibilitate pe această temă și nicio umanitate. Spun acest lucru cu mare regret.
„Schimbarea se produce cu siguranță”
– Se pare că protestele se află la o răscruce de drumuri. În unele dintre orașe s-a înregistrat o scădere vizibilă a numărului de manifestanți. Au fost adoptate modificări legislative, iar Vejdi Rașidov părăsește politica. Poate că unii ar spune că schimbarea se produce deja. Care credeți că este acum calea de urmat pentru mișcarea protestatară?
– Schimbarea se produce cu siguranță, da. Nu de la sine, dar există oameni și organizații care schimbă mediul, legile, gândirea. Se întâmplă încet și dureros, cu multe greșeli pe parcurs (cum ar fi definiția unei relații intime, de exemplu). Calea de urmat pentru mișcarea feministă rămâne aceeași – proteste, marșuri, declarații, scrisori deschise, proiecte de lege, conversații cu factorii de decizie.
Dar mișcarea feministă are nevoie de sprijinul oamenilor, o nevoie uriașă. Toate aceste sute de mii de oameni trebuie să fie în stradă tot timpul – în special pe 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, și pe 8 martie.
Obiectivele și cererile noastre rămân, de asemenea, aceleași: mai multe modificări ale Legii privind protecția împotriva violenței domestice, modificări ale Codului Penal, deschiderea mai multor centre de criză, crearea unui mediu sigur pentru ca victimele să se simtă confortabil să împărtășească și să caute ajutor, campanii naționale de conștientizare pe această temă derulate de instituții și nu de noi.
Ne vom atinge obiectivele lucrând pe mai multe niveluri – schimbarea atitudinilor și spargerea stereotipurilor împietrite, o mișcare feministă puternică la bază, prezența la mesele de decizie.
„Gândirea juridică în Bulgaria este înapoiată”
– Vedem acum judecători, avocați, experți din partea ONG-urilor care vorbesc despre dimensiunile juridice ale problemei. Cum ar putea căutarea de soluții la această problemă să părăsească sectoarele tehnocratice și juridice ale societății bulgare și să ajungă în profunzimea ei?
– În ciuda tuturor vorbelor, îndrăznesc să spun că gândirea juridică în Bulgaria este încă destul de atrofiată și înapoiată, cu excepția unei mâini de apărători ai drepturilor omului. Cea mai mare dovadă în acest sens este decizia Curții Constituționale privind Convenția de la Istanbul (care a fost declarată neconstituțională și imposibil de ratificat – n.r.).
- Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011 care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor.
Dacă suntem în căutarea unor soluții reale, statul trebuie să își asume rolul. În acest moment, întreaga problemă și întreaga luptă împotriva violenței domestice și a violenței împotriva femeilor se află pe umerii ONG-urilor. Care însă sunt în mod constant denigrate, acuzate de tot felul de lucruri, iar atunci când vine momentul, vocile lor, cele ale adevăraților experți, nu sunt auzite.
Oamenii din Bulgaria, din „Bulgaria profundă”, se pot simți în largul lor atunci când au încredere în instituții și că există justiție. Cazul din Stara Zagora ilustrează foarte bine lipsa justiției și lipsa instituțiilor funcționale.
„Niciuna în plus” – sloganul mișcării feministe din America Latină – pe străzile din Sofia
– La nivel global, se observă o recentă conștientizare politică a femeilor. În Iran au izbucnit proteste în 2022, ridicând ca standard valori precum viața și libertatea. În ce măsură protestele actuale din Bulgaria fac parte din același proces?
– Oricât de mult nu le-ar plăcea unora, Bulgaria devine mai progresistă, mai europeană și mai globală, așa că și eu cred că protestele din țara noastră fac parte din acest proces. Cel puțin, apelul pentru „Niciuna în plus” este o traducere directă a sloganului „Ni Una Menos”, sloganul mișcării feministe din America Latină.
Desigur, atacurile asupra femeilor din Bulgaria fac parte, de asemenea, dintr-un proces global. De exemplu, atacurile asupra dreptului de a alege dacă să facă sau nu un avort și asupra accesului la acest serviciu de sănătate vin din partea bisericilor evanghelice și protestante și a cercurilor legate și/sau finanțate de America paleo-conservatoare.
Chiar dacă trăim reacții fără precedent împotriva drepturilor omului, în special pentru femei și persoanele LGBT, cred că binele va învinge. Doar că va dura mai mult decât ne așteptam.
„Nu numai că nu avem nicio finanțare, dar statul însuși ne denigrează în mod constant”
– Ce este diferit în ceea ce privește organizațiile feministe și acțiunea feministă din țările care sunt semiperiferice față de Europa de Vest și organizațiile și agenția din Occidentul clasic? În ce măsură există solidaritate și cooperare între organizațiile feministe din Europa de Sud-Est?
– Există încă multe diferențe între noi și feminismul occidental. Să nu uităm că în Europa de Est democrația și societatea civilă sunt încă destul de tinere și fragile. Una dintre marile diferențe, pentru mine, este accesul la resurse. Fondul Bulgar pentru Femei colaborează cu alte fonduri pentru femei – din Germania, Franța, Olanda. Toate acestea sunt finanțate cu generozitate de guvernele lor. Adică, guvernele sprijină în mod deliberat societatea civilă și organizațiile feministe pentru a avea un corectiv.
În Bulgaria este invers, nu numai că nu avem nicio finanțare de la stat, dar statul însuși, prin intermediul guvernului și al instituțiilor sale, ne denigrează în mod constant, încearcă să ne închidă, să ne îndoape cu proceduri administrative.
O altă mare diferență este cât de departe a ajuns dezbaterea feministă – în această țară suntem încă la nivelul de „femeia este un om”, în timp ce în Europa de Vest se vorbește deja despre drepturile persoanelor trans. În ceea ce privește solidaritatea și cooperarea, ambele există cu siguranță.
„După cele mai întunecate momente, urmează cele mai luminoase”
– În ce măsură protestele actuale oferă speranțe de schimbare în ceea ce privește drepturile și statutul femeilor și al grupurilor defavorizate din societate și în ce măsură este posibil ca acestea să fie doar alte proteste în care oamenii au nemulțumiri legitime pe care experții nu le pot canaliza într-o direcție orientată spre rezultate, de exemplu, din cauza lipsei de influență mediatică și a faptului că liderii nu reușesc să le transforme în schimbare?
– Protestele de mii de persoane oferă o speranță enormă de schimbare și sunt o dovadă a puterii societății civile de a aduce schimbări. Iar probabilitatea ca, încă o dată, liderii politici să nu reușească să realizeze nimic este foarte mare. Sper că de data aceasta lucrurile vor fi diferite, deoarece le-am mai trăit de multe ori.
Previziunea mea este că urmează ani dificili pentru drepturile omului și pentru democrație în Europa și în întreaga lume. Cu toate acestea, după cele mai întunecate momente, urmează cele mai luminoase și cred că, peste 5-10 ani, femeile și grupurile vulnerabile vor trăi mai bine, mai fericit și cu mai multă demnitate, chiar și în Bulgaria.
- În prima jumătate a anului, Direcția Generală a Poliției Naționale din Bulgaria a primit 1.950 de ordine de protecție imediată și permanentă emise de instanțele districtuale – cu 18% mai mult decât anul trecut. Există, de asemenea, o creștere cu 40% a numărului de proceduri preliminare inițiate în contextul violenței domestice.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!