INTERVIU. Adrian Vasilescu, despre scumpirile din România: „În piața energiei este un dezmăț. Ei cred că le-a venit momentul să își umple buzunarele”

În piața de energie și gaze există un „dezmăț” generat de liberalizare, iar producătorii și furnizorii „cred că le-a venit momentul să își umple buzunarele”, consideră Adrian Vasilescu.

Acesta cere intervenția Consiliului Concurenței și spune că prin acest comportament, producătorii și furnizorii ajung să își piardă încrederea consumatorilor.

În final, crede însă Vasilescu, piața se va echilibra, deoarece are mecanisme de stabilizare.

Oficialul BNR mai spune că o inflație „normală” este de maximum 2%, nivel îndeajuns de mare să stimuleze producția, dar să nu descurajeze consumul.

Într-un interviu pentru Libertatea, Vasilescu mai precizează că partea cea mai mare a scumpirilor a avut deja loc, iar până la finalul anului va mai exista doar o creștere moderată a prețurilor.

Inflație ca-n Statele Unite

Reporter: Ce este nou și ce este diferit la această inflație față de inflația din altă perioadă, față de o perioadă normală?
Adrian Vasilescu: Toate perioadele care au pulsat inflații în România au fost perioade de anormalitate. Inflația normală înseamnă o inflație de 2%. Asta a intrat în conștiința lumii după o demonstrație făcută de Greenspan (Alan Greenspan, fost șef al Rezervei Federale a SUA – n.r.), care în anii 80 era președintele băncii centrale a Statelor Unite și care a demonstrat că în lume economia are nevoie de inflație.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Dar de o inflație modică, de 2%. Nu mai puțin, pentru că dacă e mai puțin de 2% alunecă spre deflație și deflația este mai rea decât inflația. Dacă este mai mult, înseamnă că se depășește măsura. E ca un pahar de vin bun care se recomandă să fie băut după masă. Unul singur, nu două, nu trei, nu zece.

– Deci, o inflație moderată este benefică?
– Normalitatea înseamnă inflație de 2%, care încurajează piața, încurajează producătorii, pentru că dacă nu crești prețurile și producătorii nu câștigă, economia stagnează. Dacă invers, prețurile cresc, economia stagnează pentru că descurajează consumatorii, cumpărătorii se cam răresc în magazine și până la urmă se ajunge la crize.

Asta e principala noutate care se subliniază acum, mai clar ca alte dăți, în sensul că acum în toată lumea se simte un impuls inflaționist care tinde să sară cu mult peste 2%. În America e deja de 5,6%.

Adrian Vasilescu, consilier de strategie BNR:

– Dar acolo au și o dezbatere foarte mare ce să facă, să retragă stimulul financiar și să crească dobânzile.
– Astea sunt chestiuni legate de această realitate. Important este ce măsuri vor lua, ce metode vor găsi. Dar cert este că acum inflația în Statele Unite este de 5,6%.

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

„Nu se va opri aici, vine să ne inunde curtea”

– Adică exact cât estimăm noi în România pentru finalul anului.
– Da. Acum ce se întâmplă? Ne uităm la inflație și vedem că în Uniunea Europeană, la nivelul zonei euro, zonă care este coordonată direct de Banca Centrală Europeană, inflația este de 2%. Ar putea să ne păcălească, dacă nu ne uităm la dinamică.

Pentru că a ajuns acum la 2% venind de unde? În 2020, primul an al pandemiei, cu impact puternic în economie și în viața socială, inflația în zona euro era sub zero. Adică era deflație. De atunci, BCE face eforturi disperate să ridice inflația. Și a reușit, întâi de la sub zero la zero, apoi de la zero la unu, acum de la unu la doi.

Dar doi este un moment, pentru că e o inflație dinamică ce s-a încadrat în fluxul global și va merge până unde va merge.

Cert este că, așa cum spunea guvernatorul (Mugur Isărescu – n.r.) la conferința de presă, președintele băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, a spus că „inflația este după colț”. Deci uitați-vă la 2%, vedeți ce înseamnă asta, că este un moment și atât. Este tranzitoriu, nu se va opri aici, vine să ne inunde curtea.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

– Germania a avut mereu temerea asta cu inflația. Și când era Grecia în faliment, și cu problemele Italiei, ei mereu introduceau problema că vine inflația.
– Da, pentru că se tem de inflație pentru că ei au avut în perioada 1921-1924 o inflație atât de mare încât magazinele erau cam goale. Se găsea cafea atunci în Germania și cafenelele erau pline, venea lumea să bea cafea. Și când venea omul să bea cafea îi zicea ospătarului să îi facă și nota de plată pentru că era posibil ca până să își bea el cafeaua prețul să se dubleze.

Creșterea prețurilor

– Bun, și ajungem și la România. Ce este nou în inflația asta de 5,6%?
– Noutățile sunt așa: în primul rând apasă prețul mondial al petrolului, care a crescut de anul trecut din martie fulminant. Pentru că în martie anul trecut de asta a și fost deflația din zona euro. De asta și România a avut tot anul o poziție foarte bună. Dar mai corect e să spun că a avut de-a lungul întregului an 2020 cea mai bună poziție din toată Uniunea Europeană dintre cele 27 de țări.

Statele OPEC au redus producția, iar reducând producția se poate scumpi și mai mult. Asta înseamnă așa la noi: combustibilii s-au scumpit. Apoi, energia electrică și gazele s-au scumpit.

– Dar astea nu s-au scumpit pentru că s-a scumpit barilul de petrol.
– Nu, nu s-au scumpit din cauza asta. S-au scumpit pentru că la energie electrică și la gaze s-a făcut liberalizarea pieței. Această liberalizare este o chestiune de tranziție acum.

Piața a fost administrată, ea a deprins mecanismele unui sistem administrat și în momentul în care s-a liberalizat s-a întâmplat ca și în 1990, la 1 noiembrie, când s-au liberalizat prețurile în România. O piață cu prețuri libere a făcut dintr-odată explozie. Până când piața s-a așezat. Am avut inflație de 300% în 1993 și de atunci a tot scăzut până în 2004, când a ajuns sub 10%.

– Și unde ne aflăm acum cu acest proces de liberalizare?
– Acum, acolo (în piața de energie și gaze – n.r.) este un fel de dezmăț. Producătorii și furnizorii cred că le-a venit lor momentul să își umple buzunarele, să își umple conturile.

Dar nu poate fi așa, pentru că ei nu înțeleg un lucru esențial: își pierd încrederea publicului, a societății, și nu înțeleg că prețurile se vor stabiliza nu pentru că vor vrea ei, ci pentru că piața are mecanisme de stabilizare a prețurilor.

În piață va interveni și consumatorul cu un drept de decizie. Și mai e ceva, mai trebuie să intre și Consiliul Concurenței aici.

– La noi este a doua liberalizare, a mai fost una, dar a anulat-o PSD în 2018. Și atunci tot cu scumpiri era.
– Este o chestiune tranzitorie. Piața se va roda, se va obișnui să fie liberă și piața liberă are întotdeauna mecanisme de stabilizare.

„Banca Națională va face în așa fel încât prețurile să nu crească mai mult de 5,6%”

– Deci avem problemele astea cu energia, gazele și petrolul. Mai avem și altceva?
– Mai trebuie să înțelegem că prognoza făcută pentru sfârșitul anului, de 5,6%, nu înseamnă că prețurile vor crește cu 5,6%. Prețurile deja au crescut.

Guvernatorul spunea ieri că au crescut cu 4%, iar când va da Institutul Național de Statistică (INS) comunicatul privind inflația este posibil să vedem o inflație de 5% în luna iulie. Deci, de aici plecăm. Și Banca Națională se pune chezaș că în această perioadă va face în așa fel încât prețurile să nu crească mai mult de 5,6%, adică să fie o creștere rezonabilă într-o lume sub șocul inflației.

– Dacă avem deja 5%, până la 5,6% mai avem doar a zecea parte, care va crește de acum încolo în următoarele 3-4 luni.
– Deja s-a întâmplat, asta e noutatea. De aici încolo va fi o creștere rezonabilă până la 5,6%. Asta e prognoza Băncii Naționale. Noi am fost anul trecut în cea mai bună poziție, ni s-a schimbat poziția pentru că saltul prețurilor în lume este un șoc care s-a globalizat.

Este criză în sensul că cererea de consum și cererea de investiții au ieșit din stagnare. Adică, deși e criză, e cerere mare. Producția se va acomoda.

Nu e ușor să schimbi ritmul producției, mai ales în vreme de criză. Fabricarea de bunuri și producția de servicii s-au acomodat unei cereri mai restrânse. Acum cererea a explodat. Producția va trebui să țină seama și să țină ritmul cu creșterea.

Creșteri de până la 48% la prețul energiei

• Prețul energiei a crescut masiv pe bursa de profil, iar aceste scumpiri ajung deja în facturile celor care trebuie să își facă noi contracte în perioada următoare. Site-ul E-nergia.ro a comparat vechile oferte cu cele noi la principalii furnizori de pe piață, iar creșterile sunt între 8% și 48% pentru curentul electric.
• Concomitent, prețul gazelor este estimat să crească cu 20% în a doua jumătate a anului, iar acest lucru se va vedea în lunile de iarnă.
• În fine, prețul carburanților se apropie din nou de 6 lei pe litru.

Urmărește-ne pe Google News