Comentează- În Spania și Italia, statele aflate înaintea Germaniei ca număr de cazuri de coronavirus, au decedat de 5-6 ori mai mulți pacienți.
- Germania are aproape 40.000 de paturi la Terapie Intensivă, număr mult mai mare decât în Italia și Franța.
- Primii pacienți infectați în Germania au fost tineri și cei de vârstă medie, în timp ce în Italia, epidemia a afectat mai mulți vârstnici.
Ambasadorul spune că în Germania oamenii respect măsurile stabilite
de autorități și atmosfera este de înțelegere și de acceptare a izolării, chiar
dacă asta înseamnă că familiile nu se mai reunesc acum, de Paștele catolic, iar
bisericile vor fi goale.
Emil Hurezeanu spune că noua criză i-a afectat mai puțin pe cei 800.000 de români care locuiesc în Germania și au contracte de muncă și mai mult pe cei 100.000 de oameni care lucrau cu contracte temporare și care, unii dintre ei, au fost nevoiți să revină în țară după izbucnirea epidemiei.
La Ambasada României din Germania, nu sunt cazuri de coronavirus. Dintre cei peste 118.000 din oameni din Germania infectați până acum cu COVID-19, doar 9 sunt români, iar de la începutul epidemiei, au decedat 2 români.
În Germania lucrează acum 20.000 de medici, asistente medicale și personal medical veniți din România, mai spune ambasadorul.
– Germania are aproape același număr de cazuri de coronavirus ca și Franța, se apropie și de Italia. Diferența uriașă este că numărul deceselor este mult mai mic. Explicați-ne de ce?
– Nu doar numărul de decese este mai mic – diferența dintre cazurile de infecții și de decese este cea mai mare din lume, cred, din statisticile cartografiate -, dar și numărul de vindecări este cel mai mare. Asta se explică în primul rând printr-un sistem medical foarte consolidat, foarte bine finanțat.
E, totuși, cea mai mare țară din Europa, din Uniunea
Europeană, cu cea mai mare populație, 83 de milioane. De zeci de ani
funcționează, în sistemul economiei sociale de piață, un sistem de asigurări medicale
foarte complex și foarte bine pus la punct, care acoperă, practic, întreaga
populație. Este una din explicații.
Există apoi și măsuri tactice, ale politicienilor, și mai
ales ale experților, care au recurs la testări masive încă de la început și, de
asemenea, au recurs la tratament dintr-o fază mai timpurie.
Germania are numărul cel mai mare de paturi în
departamentele spitalicești de Terapie Intensivă, se apropie de 40.000 acum,
după dublarea lor în ultima săptămână, în timp ce Franța și Italia au neglijat,
probabil, acest aspect.
Observăm însă că țările sudice sunt mult mai afectate,
există multe explicații. SUA sunt din altă emisferă și iată că sunt loviți
americanii, din nefericire, cel mai dureros în această perioadă. Esticii, de
asemenea, începând chiar cu grecii, pe tot flancul estic, Bulgaria, România,
Ucraina, Belarus, chiar și Rusia, dacă ne luăm după statistici, țările baltice,
suferă mai puțin decât țările central-europene.
Ceea ce s-a observat în Germania este că focarele de contagiune, primii contacți au venit din zonele de schi, din Tirolul de Sud, care are o reputație între timp sumbră. Acolo, mii de schiori au fost surprinși în atmosfera asta de vacanță. După schi, sute, mii de oameni împreună au petrecut la sfârșitul lui ianuarie, în februarie. De asemenea, în zona vestică a Germaniei, unde în fiecare iarnă are loc carnavalul, cu manifestări gregare, cu care alegorice, cu mulți oameni în stradă. La schi, merg mai degrabă oameni tineri și de vârstă medie, la carnval se distrează, ziua și noaptea, pe străzi, oamenii tineri.
Primele infecții s-au făcut în rândul oamenilor tineri, pacienții au avut o vârstă medie mai coborâtă decât în alte părți. Asta explică și longevitatea pacientului infectat cu coronavirus și posibilitatea lui de vindecare. Fiind mai tineri, majoritatea pacienților inițiali au rezistat mai bine și s-au vindecat mai ușor.
– Atmosfera cum e în
Germania?
– Statul german nu se ferește să publice sondaje de opinie. O statistică
spune că 55% din germani au încredere în măsurile statului, care sunt în
continuare de restricții severe, nu se discută de posibilitatea relaxării lor
decât după 19-20 aprilie, 55% vor mai degrabă prelungirea acestor restricții,
decât oprirea sau relaxarea lor. Doar 5% ar vrea să iasă din această stare de
izolare impusă, 95% respectă regulile.
Germanii sunt și ei oameni, ar ieși pe străzi, în parcuri, sunt
zile frumoase, dar există această interdicție a contactelor personale, dincolo
de întreruperea întregii activități, care îi face pe bunici să nu își mai vadă
nepoții de Paști și care lasă bisericile goale. Deci, atmosfera este de
înțelegere și de acceptare, de reziliență.
Există o mare simpatie publică și societală pentru
suferințele mai mari ale vecinilor, pentru ce se întâmplă în Italia, în Franța,
în Spania, dar și în America. Germanii ajută cum pot, primesc în paturile lor
de la Terapie Intensivă bolnavi din Italia, din Franța, din Spania.
De asemenea, există o tensiune, foarte perceptibilă, între
ce simte majoritatea germanilor, mai degrabă relaxarea bugetară a rigorismului
fiscal, financiar, care a început cu criza din Grecia acum 10 ani și care îi
face pe germani și pe alți nordici să fie foarte precauți când e vorba să
mutualizeze datoriile spațiului euro. Adică să facem în așa fel încât,
indiferent de cât suntem de datori și de ipotecați în bugete cei din spațiul
euro, dacă ne combinăm datoriile, așa cum ne-am combinat piața muncii, piața
călătoriilor, piața capitalelor, ar plăti și Italia, și Spania, și Franța –
care vor asta înainte de criză cu mult – o dobândă mai mica atunci când vine momentul
să ne plătim datoriile, foarte mari în această perioadă.
Cred că miniștrii de Finanțe ai spațiului euro, care se întâlnesc din nou, după ce alaltăieri au stat 16 ore în ședință virtuală, fără rezultate, vor ajunge la o concluzie, chiar dacă sunt metode de ajutorare, unde Germania contribuie cu un sfert la așa-zisul mecanism de salvare europeană. Acolo sunt vreo 500 de miliarde puse la dispoziția tuturor țărilor din spațiul euro. Și noi stăm lângă, în loja apropiată.
Italienii și spaniolii, și francezii deplâng această răceală,
pentru ei de neînțeles, a Germaniei. Nu aș spune asta, Germania nu manifestă niciun
fel de răceală, ci solidaritate.
Există însă niște reguli financiare pe care, dacă toți le încalcă acum sau le încalcă ușor, doar în virtutea argumentelor emoționale, oricât ar fi ele de puternice, poate vom regreta cu toții mai târziu.
– La ambasadă ați
avut cazuri suspecte de coronavirus?
– Nu. Am luat măsuri, stăm într-un fel de autoizolare, atât cât se poate.
Nu am întrerupt activitatea, în toate consulatele se lucrează în regim de
urgență, deci cei care vor pașapoarte, procuri. Au fost multe cazuri acum, în
această situație, când oamenii au vrut să se repatrieze în ultimele săptămâni,
când au avut dificultăți de tranzitare a Germaniei, venind din Franța, venind
din Italia, când au fost opriți la granița cu Austria pentru că Ungaria avea un
coridor doar nocturn de traversare a Ungariei și atunci traficul pe toate
pasajele mari s-a întrerupt sau s-a îngreunat.
Oamenii au nevoie de ajutor, sunt două categorii mari de
oameni care au nevoie de ajutor, mai mult decât noi. Noi, aici, suntem în
consulatele de la Bonn, Stuttgart și Munchen, cu Berlinul și cu misiunea
diplomatică active. Informăm România, la nivelul Ministerului de Externe, la
nivelul Guvernului, cu ce fac germanii, cu ce se poate face, facilităm contacte
cu firme de medicamente din Germania sau de măști, sau de ventilatoare
mecanice. Am făcut-o cu mai mare succes în prima fază, pentru ca să se
deblocheze contracte și să ajungă materialele în România.
Suntem sănătoși și vreau să le urez sănătate tuturor celor
care la Madrid, la Paris, în Luxembourg și în alte părți se refac acum și să ne
exprimăm sentimentele noastre de empatie și solidaritate.
– Care sunt
informațiile despre românii care muncesc în Germania? Câți dintre ei și-au
pierdut locurile de muncă, câți se încadrează în acest risc?
– Există o comunitate mare a românilor din Germania, aici e cea mai mare
comunitate a unei țări din Uniunea Europeană, i-am depășit pe polonezi la jumătatea
anului trecut.
Sunt 800.000 de românce și români înregistrați, cu acte în regulă, și probabil încă 100.000 de oameni care lucrează cu contracte temporare, care nu și-au stabilit domiciliile aici și care probabil au avut primii de suferit.
Germania este o țară structurată în privința raporturilor de muncă, au fost și sunt și aici probleme, oameni care au avut contracte temporare, mai ales în gastronomie – mai puțin în șantiere, pentru că șantierele încă funcționează -, în hotelărie, în toate zonele astea.
În agricultură, unde s-a întrerupt activitatea și atunci mulți oameni au fost nevoiți să plece. Mulți s-au întors între timp. Nu avem o evidență, pentru că structura statală, care este Ministerul Muncii și al Afacerilor Sociale, nu controlează, fiind un stat federal, situațiile din fiecare land. Apoi, antreprenorii sau asociațiile patronale, probabil nu oferă toate datele.
Avem probleme mai mici aici decât în alte părți, pentru că, fiind comunitatea românească atât de mare, e foarte bine integrată pe piața muncii.
Acum a scăzut coeficientul celor care vor să se întoarcă,
mai ales că trebuie să stea în carantină când ajung în România și au ascultat
sfaturile bunului simț, ale rațiunii și ale politicienilor, în ordinea asta.
Adică ”stați acasă, păstrați distanța”.
Trec Paștile astea fără să ne vedem bunicii, rudele, dar e
mai bine pentru toți. Și pentru statul nostru, care face greu față propriilor
probleme, din interior, și a fluxului de români care se întorc de sărbători. Și
atunci se întorc puțini români din Germania sau nu se mai întorc.
În schimb, sunt români care au treabă în Germania, au case
de plătit, au rate de achitat, au salarii de încasat și care vor să vină din
România în Germania, pentru că i-a prins criza în România. Ei au dificultăți să
traverseze granița cu Ungaria și apoi mai puțin cu Austria și cu Germania. Ministerul
nostru de Externe face eforturi să faciliteze aceste trasee.
Suntem, în ceea ce privește situația îmbolnăvirilor în
comunitatea românească, într-o situație mai bună decât în Italia. Nu-mi place
să compar acum în nefericire situațiile, dar la noi a murit un român, în landul
Baden-Württemberg, și sunt câțiva infectați, confirmați, dar nu mulți, de
ordinul zecilor, poate doar 10-20.
– Ce mesaj aveți
pentru românii din Germania?
– Să respecte regulile, îndemnurile statului gazdă, să fie alături de
compatrioții lor din diaspora românească. E una dintre cele mai sudate și mai
conștiente diaspore, cu rețele profesionale în rândul medicilor.
O spun de fiecare dată, e un fapt foarte important, mai ales în acestă criză. Cel mai mare număr de medici străini din Germania sunt români. 20.000 de medici, asistente medicale, personal medical. Jumătate din medici conduc clinici, spitale și sunt foarte prețuiți aici.
Aceste organizații profesionale, ale celor care lucrează în abatoarele din nordul Germaniei, de la Frankfurt în sus până în Hamburg. Germanii nu ar mai mânca carne dacă nu ar fi românii. Cu miile lucrează în abatoare, în distribuție, în desfacere. La fel, acum în agricultură, la fel medicii. Această diasporă este prețuită, bine primită aici, foarte bine integrată. Le transmit rezistență și cele mai sincere sentimente de solidaritate patriotică.
– Cum iese Uniunea Europeană din această criză?
– E complicat, lumea face tot felul de ipoteze.
Probabil economiile noastre vor intra într-un declin marcat, unele mai mult decât altele.
Se știe cum au economiștii care fac prognoze, experții, modelul de V, adică alunecă în jos, pe una din laturile literei V, și apoi urcă la fel de razant în sus. În asta cred germanii. Unii văd situația economiei mondiale după modelul literei L, adică se duce în jos, chiar mai repede decât latura V-ului, pe verticală, după aceea rămânem undeva pe orizontală, pe latura de jos a literei L.
Eu cred că adevărul va fi undeva la mijloc, așa cum globalizarea, ne-a asigurat în ultimii 20 de ani cele mai înalte cote de prosperitate, de comunitare, de libertate, indiferent de nemulțumirile noastre, de inegalitățile sociale, de felul cum am neglijat problemele climatice și atâtea altele, aceste structuri globale, pentru noi cele mai importante au fost Uniunea Europeană și NATO, au fost eficiente, sunt solide și ne vor ajuta să și depășim această fază.
Există apoi o problemă între generații, cum îi privim acum pe cei vârstnici. Vorbesc mai ușor despre asta că fac acum poate parte din categoria de risc, sunt chiar la începutul ei.
Tinerii, probabil îi văd pe bătrâni acum , îi văd mai expuși. Sigur, nu înseamnă că ei trebuie să sufere primii, dar există aceste atitudini de scepticism, de detașare, de delimitare între generații. Dar să nu se teamă nimeni, fiecăruia îi vine rândul.
Dacă acum oamenii în vârstă sunt periclitați de boală, generațiile mai tinere vor trebui să refacă structurile economice și chiar infrastructura psihologică a omenirii în privința asta.
Aici vor fi probleme, pentru că oamenii vor trebui să judece, cum a spus guvernatorul statului New York: ”Nu voi pune niciodată un bir de un dolar pe fața unui om bolnav”.
La un moment dat, cum scrie The Economist în ultimul număr, cineva va intra în ecuația asta și va spune așa: ”Ce facem? Economie, viață, moarte, pandemie. Cum le punem într-un echilibru în așa fel încât să nu suferim mai mult cu efectele colaterale, care pot să ducă și la fracturarea statului, și a ordinii de stat, și a ordinii de drept.
Să nu ajungem într-o situație în care ne vindecăm toți, dar vom intra într-o situație dificilă sau foarte dificilă pe o perioadă mai lungă după aceea.