• Pe parcursul interviului, Libertatea l-a întrebat pe Andrei Caramitru care sunt probele pentru unele dintre afirmațiile sale, puteți vedea răspunsul său în interviu. Ziarul a solicitat companiei Petrom, ieri, o reacție, care nu a sosit până la publicarea acestui articol. O vom reda publicului, atunci când va veni.
  • Așa cum a procedat în orice situație, Libertatea nu relatează pentru state sau guverne, ci în interesul public al societății și reflectă perspective diverse. În privința aderării României la Schengen, am arătat faptul că Guvernul cancelarului Karl Nehammer acceptă Croația, dar refuză România și Bulgaria, deși prin Croația trec, potrivit datelor Frontex, de 15 ori mai mulți migranți ilegali decât prin România. În același timp însă, am relatat și despre problemele statului român a cărui justiție a încheiat chiar recent o înțelegere cu traficanții de oameni către Austria. În urma acestei înțelegeri, 24 de traficanți, inclusiv capul rețelei, au scăpat fără închisoare cu executare.

Economist și fost consilier al președintelui USR, Andrei Caramitru a lansat, la finalul săptămânii trecute, o serie de atacuri repetate, pe Twitter, la adresa austriecilor şi a companiilor OMV şi Erste, în contextul în care autorităţile de la Viena se opun aderării României la Spaţiul Schengen.

„Există suspiciuni de sabotare a economiei României și de furt generalizat”, a scris Caramitru, după care a vorbit despre rolul companiei OMV în strategia energetică a ţării. Libertatea a încercat să-i pună lui Andrei Caramitru întrebările pe care și le pune publicul. 

„E contra legii să se decidă totul în legătură cu Petrom la Viena”

– Domnule Caramitru, ați spus că „În multe cazuri, echipamentele cumpărate de Petrom la decizia OMV sunt cumpărate de la intermediari obscuri din off-shore-uri”. De ce spuneţi asta?
– Asta știu din interiorul Petromului: structura lor de decizie este controlată complet de Viena. Nici CEO-ul, adică preşedintele Petrom, n-are nicio putere. 

Dacă eşti director de departament în România, raportezi directorului de departament din Viena, nu şefului local. Ceea ce e o treabă contra legii.

De ce afirm că e contra legii? Pentru că legea spune că, în momentul când ai o societate pe acţiuni, mai ales dacă e cotată la bursă și are acționari minoritari, acţionarul principal este cel care dă niște comenzi la administratorii acestei firme, care după aia trebuie să ia deciziile în interesul tuturor acţionarilor. 

Deci e profund ilegal să zici că nu te interesează ce se decide în compania Petrom, de exemplu. Nu poţi spune că structura juridică a Petrom n-are relevanță pentru OMV şi că OMV decide de capul său, la nivel hiper operațional, în centru. Asta e o demenţă, nu am văzut aşa ceva în nicio companie.

„Extragerea profitului din România, către alte firme”

– Ați vorbi despre achiziţii umflate. Aveți probe?
– La nivel de active, din câte ştiu eu, deciziile privind achiziţiile, furnizorii şi preţurile de achiziţie se iau în Viena, în departamentele de acolo, iar apoi vine ordinul în teritoriu. Nu există procese competitive deştepte, făcute cu cap. 

Redau acum ce mi s-a spus şi mie, din interiorul Petrom: de multe ori, vine o comandă pentru a cumpăra, de pildă, pompe de la o companie off-shore înfiinţată cu o zi înainte, la preţ de 10 ori mai mare. Poţi să le cumperi de oriunde, dar aşa e ordinul.

Asta înseamnă, practic, extragerea profitului din România prin alte firme, fie externe OMV-ului, fie direct la OMV. Care este, printre altele, prejudicierea acționarilor minoritari. Or, acţionarii minoritari sunt statul român şi fondurile de pensii ale românilor. Nu poţi accepta aceste lucruri, mai ales în momentul în care eşti şantajat la nivel de siguranță națională. Mai ales că anul acesta s-a schimbat ceva fundamental.

„Noi importăm jumătate din petrol, iar Petrom tocmai a tăiat producția”

– La ce vă referiţi?
– Până înainte de război, se considera că piața energiei e deschisă. Adică, practic, cumpărai de oriunde, vindeai oriunde, astea erau preţurile, deci conta mai puţin să ai tu siguranţă energetică în ţara ta. În acest moment, în care toată lumea are o problemă majoră din punct de vedere energetic, e esențial ca tu să fii independent energetic. Or, în această logică, acum vine un stat cum e Austria, ca o sucursală a FSB-ului, care te blochează și te aruncă în aer. E, practic, o declarație de război. Nu ai cum să accepţi aşa ceva. 

Noi, în România, importăm jumate din petrolul care îl folosim. De ce? Fix pentru că Petrom a tăiat jumate din producție. Importăm 20-30% din gaze tocmai pentru că Petrom a dat fix zona asta de producție.

Deci asta deja o problemă, pe lângă Marea Neagră. Aici nu e doar despre noi, ci despre toată regiunea. De asta cred că e vorba despre influenţa rusească aici. Pentru că dacă tu ești Rusia sau Gazprom, ultimul lucru pe care îl vrei este să nu mai poți să mai controlezi, prin exportul de gaze și petrol, Balcanii şi Ucraina. Şi cum faci chestia asta? Păi, îi pui la înaintare pe austrieci să taie producția, să blocheze gazele din Marea Neagră şi au rezolvat problema. N-are cum să nu fie coordonată toată treaba asta.

– Ce reacţii aţi primit la aceste acuzaţii?
– Pe tema asta, văd că toate lumea e de acord. Pentru că lumea e foarte supărată acuma pe Austria. Eu nu cred că îşi dau seama în ce situaţia s-au băgat. OMV nu există fără Petrom. Majoritatea profiturilor vin din Petrom, nu din OMV. La fel, la Erste – nu există fără BCR. Dacă OMV şi Erste nu mai funcționează, nici Austria nu mai funcţionează, generic vorbind, înțelegeți sensul a ceea ce spun. Ei sunt dependenți de noi. Deci sunt absolut nebuni prin ce fac acum! Ori e nebunie, ori n-au încotro! Adică, le mai frică de ce le poate face Kremlinul decât ce le poate face Comisia Europeană. Şi a mai apărut şi subit: până acum 7-8 luni, erau susținători. Deci ce s-a întâmplat? Ori s-a întâmplat ceva cu Rusia, ori în discuţie de la Cotroceni, cu Iohannis, li s-a spus că nu se poate rezolva cererea lor. 

– Ați spus că OMV a tăiat producția din România. Pe ce vă bazați în argumentația dumneavoastră?
– O iau de la început, ca să înțeleagă oamenii. Ca să faci petrochimie, adică să produci plastice, îngrășăminte și așa mai departe, e nevoie de o producţie intensivă de energie, care în mare parte se face cu gaze. N-ai cum să faci altfel. Dacă vă uitați pe site-ul OMV, la rapoarte financiare şi de strategie, deci în publicațiile lor oficiale, ei spun clar și precis că nu mai sunt așa de interesați în producția efectivă, deci de exploatarea de petrol şi gaze, invocând poluarea şi alte motive. Astfel, ei spun că fac o trecere completă către petrochimie. 

Au şi cumpărat o firmă pe nume Borealis, cu sediul în Viena. Traducerea acestei decizii e foarte simplă: ei, neavând gaze, adică ei nu produc nimic în Austria, că n-au de unde, ziceau că or să importe şi mai mult. Acesta era mesajul.

– Asta era însă înainte de război. Și e strategia economică a unei firme, nu mai vorbim de lege, că legea nu poate obliga la nimic o companie în privința strategiei sale, suntem o economie de piață.
– Înainte de război, Austria importa 80% din gaze de la ruşi. Deci strategia asumată a fost că nu vor mai produce atât de mult, dar că vor crește masiv importurile de la ruşi, ca să facă petrochimie. Aici apar două probleme:

  1. În primul rând, de ce naiba să nu produci? Din moment ce ai nevoie de gaze, n-are niciun sens, economic vorbind. E absurd. Dar ei ce-au făcut? Au vândut toate activele pe care le cumpăraseră prin diverse locuri ca să extragă petrol şi gaze.
  2. Şi în Petrom, dacă vă uitaţi, s-a tăiat masiv producţia de petrol şi gaze, care acum e la jumate faţă de momentul privatizării. Justificarea lor, dar fără nicio explicaţie, e că e greu să exploatezi, că nu sunt resurse, că se golesc rezervele.

„Scăderea a fost masivă fix în ultimii 2 ani înainte de război, de fapt. Şi apoi, subit, a mai scăzut cu 30%”

Dacă ne uităm pe producţia de gaze a Romgazului – adică nu vorbim că unii produc în Dubai și alții în România -, observăm că acolo a scăzut mult mai puţin producţia. De ce Dumnezeu să nu scoți mai mult, din moment ce oricum faci super-profit în Petrom? Nu are sens economic să nu investești mai mult, mai ales dacă ne uităm, de exemplu, la ce fac americanii, care vin cu tehnologii mult mai avansate şi care au scos gaze, prin fracking, din orice. 

– Spuneți…
– Se naște o întrebare firească: a dat cineva ordinul ăsta? Nu de alta, dar OMV-ul este cel mai bun partener de afaceri al Gazpromului. Importă 80% de la Gazprom, au fost parteneri în North Stream – unde au investit două miliarde de euro, dar în Marea Neagră nu vor asta. Sunt nişte chestiuni care n-au sens.

– Se discută mult despre întârzierea exploatărilor din Marea Neagră.
– Ei trebuie să decidă până la finalul anului startul investiţiilor în Marea Neagră. În mod corect, au susţinut mai întâi că legea iniţială off-shore, dată de Liviu Dragnea, n-avea sens, că era făcută de aşa fel încât nimeni nu putea să investească acolo. Bun, dar legea s-a schimbat şi nimeni n-a spus că n-ar fi bună. Adică, acum poți să investești şi să scoți totuși un profit din ce faci. 

În lege există însă un articol care spune tu poţi scoate gazele din România doar dacă-ţi dă voie statul român. Ceea ce, din nou, are sens, pentru că resursele întotdeauna sunt ale statului. 

Aşadar, OMV trebuie să ia o decizie privind investiţiile (în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, n.r.) până la sfârșitul anului, dar au venit public și au zis vor decide abia în 2023. Deci, practic, nu-și respectă contractul și asocierea făcute inițial, lucru care ar trebui să aibă repercusiuni. Nu știu ce s-a discutat la Cotroceni (pe 21 noiembrie 2022, directorul general executiv al OMV, Alfred Stern, a avut o discuţie cu preşedintele Iohannis la Cotroceni, unde şeful statului ar fi cerut ca investiţiile în perimetrul Neptun Deep să fie pornite de urgenţă). Dar eu mă gândesc că Iohannis i-a somat să respecte acordul iniţial.

„OMV a zis că dau drumul la investiţii doar dacă 9 miliarde de metri cubi vor ajunge în Viena”

Justificarea pe care o dau – şi care e totalmente falsă – este că, dacă nu au deja cumpărători, înseamnă că nimeni nu-i va finanța, deci nu pot să facă investiţii. Numai că tot ei sunt cumpărătorii, prin firma Borealis. În plus, asta e o prostie, pentru că investiții de genul ăsta au fost făcute pe bandă rulantă de la Exxon, Shell etc., care mai întâi au cheltuit câteva miliarde să scoată petrol sau gaze şi abia apoi le-au vândut. Or, OMV vrea mai întâi să aibă contractele, înainte de a începe investiţia. E un argument aberant!

„Așa se pune problema: schimbi legea, te las în Schengen”

– De ce?
– E o minciună pe faţă. Practic, ei ne spun să le dăm lor toate gazele noastre, ca ei să umple Borealisul. Iar în ţară nu mai rămâne nimic. În primul rând, asta e împotriva legii și trebuie să fii nebun să accepţi asta, pentru că asta presupune distrugerea independenţei energetice a ţării. Deci este o treabă inacceptabilă. Ei știu asta și, din câte am înțeles, e motivul pentru care s-au dat peste cap și au început să ne preseze cu Schengen.

– De ce credeţi că sunt în strânsă legătură?
– Așa se pune problema: schimbi legea, te las în Schengen; nu schimbi, nu te bag în Schengen. 

– Insistăm: nu aveți probe.
– Aşa discută băieţii ăştia. Aşa s-a discutat iniţial când am intrat în UE. De ce a trebuit să dăm Petromul şi BCR-ul către ei? Pentru că altfel şi-ar fi folosit dreptul de veto. E şantaj statal. Se pune problema ca la nivelul coloniilor africane de altădată. Totuşi, suntem un stat de drept, european, legile nu se pot schimba în funcţie de interese, avem un acord deja semnat. E imposibil, e total absurd! Cred că e ordin de la Moscova, altfel nu-mi explic. 

Cum vă explicaţi dumneavoastră că în două zile, subit, Ungaria blochează 18 milioane de euro care trebuiau să ajungă în Ucraina, iar apoi Austria blochează extinderea Schengen, care e o chestiune de securitate pe flancul de est? 

Deci sunt niște chestii foarte grave care se întâmplă şi nu se mai pot tolera. E un atac, prin state interpuse, controlate de ruși, la siguranța Europei.

În urma afirmațiilor făcute de Andrei Caramitru, Libertatea a transmis întrebări companiei OMV Petrom. Le vom publica imediat ce vom primi un răspuns.

 
 

Urmărește-ne pe Google News