INTERVIU. Ce se întâmplă, de fapt, în Georgia, țara „condusă de un oligarh” unde oamenii au ieșit violent în stradă: „Puterea de aici nu este nici pro-Kremlin și nici pro-UE, ci pro-bani”

Într-un interviu pentru Libertatea, analistul a povestit despre imitarea de către Tbilisi a unor reforme reale solicitate de UE, susținând că liderii actuali ai Georgiei visează la bani și la mai multă putere, fără o apropiere reală de Occident sau chiar de Rusia.

Care sunt noile cerințe ale societății civile după proteste

După retragerea de către parlamentul georgian a „legii agenților străini” în urma protestelor în masă de la Tbilisi, societatea civilă solicită autorităților să-i elibereze pe toți participanții la miting, să nu fie persecutat nici un protestatar, iar reprezentanții forțelor de ordine care au avut un comportament brutal în timpul manifestațiilor să fie pedepsiți, povestește Gela Vasadze.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Politologul consideră că datorită presiunii enorme a societății civile, autoritățile nu vor recurge la o persecutare a protestatorilor, însă vina poliției în aplicarea ilegală a forței față de civili nu va fi recunoscută. „Ei își vor apăra oamenii din sistem până la urmă, nu cred că vor ceda”, arată analistul.

Georgia – un stat oligarhic care pur formal este aproape de UE

Problemele georgienilor nu au fost rezolvate concomitent cu retragerea acestui proiect de lege. Transformarea Georgiei dintr-o poveste de succes într-o problemă s-a produs și din vina UE, consideră analistul.

„La Tbilisi funcționează un regim postmodern de oligarhie autocratică, condus de Bidzina Ivanishvili. Acest oligarh are foarte mulți bani și controlează viața politică în totalitate. Puterea din Georgia vrea să se autosalveze. Până în 2018, reformele pro-europene erau convenabile oligarhului și puterii, pentru că au fost îndeplinite cerințele formale ale UE, nu și cele de fond. Opoziția atrăgea atenția asupra faptului că Georgia este un stat care îndeplinește standardele formale de integrare, dar care distruge în același timp democrația și libertățile cetățenilor. Statele UE nu păreau interesate atunci de această nuanță, spunând că lucrurile se vor așeza de la sine”, consideră politologul.  

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Europenizarea Georgiei, văzută ca o primejdie de oligarhul Ivanishvili

Analistul politic susține că cerințele UE de aprofundare a reformelor sunt respinse la Tbilisi, pentru că oligarhul Bidzina Ivanishvili le vede ca o primejdie pentru sine, ca o slăbire a influenței sale și o înfrângere iminentă a partidului „Visul georgian” la viitoarele alegeri din 2024.

Prin această lege, ei au vrut să lase fără oxigen instituțiile societății civile și presa liberă, să distrugă opoziția, copiind ideea de la vecinul nostru, Rusia. Societatea nu a fost indiferentă și a reacționat

Gela Vasadze, politolog

El dă vina pe SUA și UE că nu au reacționat prompt în 2012 la „contrarevoluția electorală” din Georgia, când „Visul georgian” a venit la putere, creându-se impresia unei înțelegeri a Occidentului cu Rusia. Tot atunci a fost marginalizat ex-președintele Mihail Saakașvili.

„Partidul de guvernământ a tot imitat europenizarea, dar acum înțelege că continuarea acestui proces nu mai este posibil. Nu exclud că Bidzina Ivanishvili ar accepta să obțină pentru Georgia statutul de candidat la aderarea la UE, dar să-și păstreze propriile reguli în viața politică internă”, povestește Vasadze, analizând duplicitatea regimului de la Tbilisi.  

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Societatea visează la Europa, iar liderii politici actuali, la mai mulți bani și putere

Întrebat de Libertatea unde se află Georgia în momentul de față – mai aproape de Rusia sau mai aproape de Occident – Gela Vasadze a spus că societatea georgiană este pro-europeană și va face mari presiuni asupra autorităților, care, din păcate, au un alt scop – să se mențină cu orice preț la putere.

„Puterea din Georgia nu este nici pro-Kremlin și nici pro-UE, ci pro-bani și pro-averi personale. Politicienii actuali visează la creșterea veniturilor personale și la minimizarea riscurilor de a pierde puterea. Din acest motiv, ei au recurs la acest proiect de lege”, consideră Vasadze, prognozând alte încercări ale regimului oligarhic de a-și consolida și conserva influența politică.

Tinerii – o speranță a Georgiei europene  

Potrivit politologului de la Tbilisi, protestele au arătat că există un grup numeros de tineri în Georgia care nu mai este tolerant față de autoritarism și îngrădirea drepturilor omului.

„Pentru o democrație consolidată avem nevoie de recrutarea acestor tineri în partide sau apariția unor noi forțe politice. De acest proces depinde viitorul democratic al Georgiei. Până atunci trebuie să facem presiuni pe lângă autorități să țină cont de recomandările UE pentru ca în 2024 să avem alegeri libere. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, sistemul nu va mai fi elastic, va deveni rigid și vor urma alte cataclisme politice nedorite”, consideră specialistul.  

Autoritățile sunt criticate și pentru sprijinirea doar declarativă a Ucrainei 

Gela Vasadze precizează că după invadarea Ucrainei de către Rusia, Tbilisi a ales un comportament duplicitar și față de Kiev. 

„Pe de o parte, Georgia a fost unul dintre statele inițiatoare ale unor rezoluții ONU de condamnare a agresiunii Federației Ruse. Pe de altă parte, Georgia este un stat membru al Formatului Ramstein, care are ca scop să sprijine Ucraina cu armament. Până acum, Georgia nu i-a oferit Ucrainei niciun cartuș măcar. Deci, sprijinim Ucraina doar verbal. Din păcate, relațiile dintre cele două state nu sunt la cel mai bun nivel”, arată politologul.

El adaugă că georgienii sunt solidari cu Ucraina și vor ca Tbilisi să ajute mai mult Kievul, luând în calcul paginile triste din istoria statului lor – conflictul militar cu Rusia din 2008. 

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News