Comentează„Despre implicarea politicului în etica academică. Ce e de făcut”, se arată într-un comunicat publicat marți pe site-ul UBB.
De ce a decis conducerea UBB să ia public atitudine? Ce probleme au universitarii români când vorbesc cu parteneri externi? Sunt câteva dintre întrebările la care rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a răspuns pentru cititorii Libertatea.
Decizia CCR „schimbă practicile de până acum, și așa greoaie”
Libertatea: De ce a considerat necesar UBB să ia poziție public față de decizia Curții Constituționale privind procedura retragerii titlului de doctor în cazul unui plagiat dovedit?
Daniel David: Această decizie schimbă practicile de până acum, și așa greoaie, complicându-le mai mult.
– În comunicat se arată că UBB „a observat cu îngrijorare acţiunile politicului care afectează etica academică, demarate cu mai mult timp în urmă, dar culminând cu recenta decizie a Curţii Constituţionale”. Despre ce acțiuni este vorba?
– Schimbările legislative frecvente, ambiguitățile legislative, procedurile birocratizate și complicate care tărăgănează lucrurile etc.
– Care este practica internațională în materie de plagiate la nivel de doctorat? Un plagiat dovedit „prea târziu” rămâne nepedepsit?
– De obicei, instituția care conferă un titlu de doctorat îl și retrage, dacă se descoperă ulterior probleme etice.
Acest lucru însă se întâmplă mai rar la instituții cu o cultură academică adecvată, dar se poate întâmpla. Dincolo de retragerea titlului există și alte măsuri posibile (ex. retragerea/refacerea lucrării, suspendarea promovării), până la desfacerea contractului de muncă.
„Mediul academic internațional este la curent cu practicile din țară”
– Ce efect au aceste acțiuni politice, invocate în comunicat, asupra credibilității instituțiilor universitare din România la nivel internațional? V-ați lovit deja cu acest gen de probleme în relațiile UBB cu parteneri externi? Sunt aceștia la curent cu acțiunile politice din acest domeniu?
– Da, mediul academic internațional este la curent cu practicile legate de integritatea academică în țară, suntem întrebați în contexte internaționale sau în timpul întâlnirilor din țară, iar riscul este legat de apariția unei suspiciuni generalizate, pe care mulți studenți, absolvenți, cadre didactice și de cercetare nu o merită.
„Să construim o cultură a integrității în educație”
– UBB pledează pentru întărirea și aplicarea mecanismelor interne de sancţionare a abaterilor de la etică. Cum pot fi sancționate cazurile de plagiat?
– Prin multe sancțiuni stabilite în Codul de Etică, în baza legislației naționale. Acestea pot merge până la desfacerea contractului de muncă, inclusiv până la analiza unităților UBB responsabile pentru cazurile de plagiat ale persoanelor care nu se mai află în UBB și luarea de măsuri adecvate.
În paralel însă este important să construim o cultură a integrității prin educație: nu vrem să pedepsim și/sau să vânăm greșeli ca element dominant al culturii academice, ci vreau să avem o cultură academică dominată de integritate, iar cazurile de probleme etice să fie erori/devieri rare, la care avem rapid măsuri transparente și eficiente de intervenție.
– Același îndemn pentru întărirea mecanismelor interne de reacție a fost adresat de UBB și către celelalte universități. Mizați pe solidaritate? Aveți semnale în acest sens?
– Nu a fost o invitație directă, ci una de context. În principiu, la mize mari există o oarecare solidaritate, cel puțin între unii actori cu profil academic similar.
Dar aici nu am făcut apel la solidaritate, deși nu mă îndoiesc că mulți actori din aria academică românească gândesc ca noi.
„Autonomia și libertatea academică trebuie protejate”
– Comunicatul UBB poate fi interpretat și ca un avertisment pentru clasa politică?
– În primul rând, este un mesaj pentru societate, care trebuie să știe că există încă mecanisme de apărare a integrității academice, care se pot implementa în cadrul autonomiei și libertății academice; de aceea autonomia și libertatea academică trebuie protejate. Era necesar un astfel de mesaj, deoarece am văzut o frustrare și/sau demoralizare transformate în suspiciune generalizată asupra mediului academic românesc.
În al doilea rând, este un mesaj către mediul academic internațional că, în ciuda unor îndoieli exprimate în spațiul public, există încă în țară instituții/mecanisme dedicate integrității academice, astfel că mediul academic românesc – în particular studenții, absolvenții, cadrele didactice și de cercetare – trebuie tratat cu respect, nu cu suspiciune, și într-o manieră personalizată.
Nu în ultimul rând, este un mesaj către mediul politic că dacă se dorește competență în domeniu, aceasta există și trebuie consultată, înainte de a se lua măsuri care pot avea efecte negative greu de contracarat.
Ce a spus public UBB
Printr-o scrisoare publică remisă marți, 21 iunie, conducerea UBB critică acțiunile politice care au complicat procedurile prin care pot fi sancționate cazurile de plagiat. Ținta a fost pusă pe o decizie recentă a CCR.
„În acest caz concret, în loc ca retragerea titlului de doctor în cazul unui doctorat plagiat să fie făcută în mod natural și după bune practici academice internaționale de instituția care l-a acordat, iar apoi cei nemulțumiți să se poată adresa instanței, Curtea a stabilit că retragerea se poate face doar de către instanță (sigur, dacă o mai sesizează cineva), complicând astfel procesul și schimbând esența etică a unui astfel de demers”, se arată în comunicatul UBB.
După o analiza atentă a contextului și consultarea partenerilor internaționali, Universitatea Babeș-Bolyai precizează că „orice instituție academică, în baza autonomiei, are încă la dispoziție, dacă dorește, mecanisme interne de sancționare a abaterilor de la etică”.
Acestea „pot merge în cazuri grave până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, alături de sancționarea persoanelor și unităților academice care girează abateri de la etica academică”.
Foto ilustrativ: Shutterstock