7 comentariiAmericanii sunt chemați la urne marți, 8 noiembrie, într-un scrutin de mare importanță pentru politica SUA. Sunt în joc toate locurile din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime în Senat. În plus, vor fi aleși și guvernatorii din 39 de state.
În prezent, Partidul Democrat deține majoritatea în legislativul american, cu Nancy Pelosi la șefia Camerei Reprezentanților și Kamala Harris la Senat.
Venirea la putere a republicanilor ar înseamna nu doar că președintele Joe Biden va avea dificultăți în a-și implementa politicile în a doua parte a mandatului său, dar și o șansă pentru ca Donald Trump să revină în politica americană, explică Oana Popescu Zamfir, expertă în relații internaționale, într-un interviu pentru Libertatea.
„Ne-am externalizat planificarea strategică și capacitatea de luare a deciziilor către Statele Unite”
Libertatea: Ce efecte ar putea avea alegerile din SUA pentru România?
Oana Popescu Zamfir: Efectul principal ține de dependența noastră aproape totală de decizia de la Washington. În ultimii ani, aproape ne-am externalizat planificarea strategică și capacitatea de luare a deciziilor către Statele Unite. Asta e atât pozitiv, cât și negativ.
România a făcut tot posibilul să aibă baze și trupe americane pe teritoriul ei, să aibă relații cât mai strânse cu SUA, mai ales în zona de securitate. Asta tocmai în ideea în care, dacă România ar fi victima unui atac, fie hibrid, fie convențional, să nu avem vreo emoție dacă aliații își păstrează angajamentul față de articolul 5 al NATO, ci, aproape automat, un atac asupra României să fie și un atac asupra Statelor Unite. Asta este partea bună.
Însă, în felul ăsta, noi am renunțat cu totul în a mai avea propria noastră viziune despre ce strategie ar trebui să avem, cum ar trebui să ne creștem singuri reziliența sau capacitatea de răspuns. Ne-am bazat aproape exclusiv pe Statele Unite. În momentul de față, în contextul conflictului din Ucraina, România este un foarte bun executant al instrucțiunilor venite de la Washington.
Or, dacă va exista în SUA o perioadă de instabilitate, de incertitudine, de indecizie, în care politicile vor fi mai puțin ferme și mai puțin clare, probabil că și instrucțiunile vor fi mai puțin prompte. Iar asta cred că ne poate alarma un pic.
Eu nu cred că Executivul de la București este în prezent capabil să-și planifice singur nu doar apărarea, dar și participarea la conflictul din Ucraina, sprijinul față de Ucraina, cooperarea cu aliații în afara unei consultări foarte susținute cu Washingtonul. Deci, instabilitatea și incertitudinea de acolo se transferă aici, fără consecințe dramatice însă. Dar în actualul context, bineînțeles că ne dorim reducerea pe cât posibil a incertitudinilor, că și așa avem destule.
Alegerile din SUA pot avea ecou pe frontul din Ucraina
– Care este principala miză a alegerilor care vor avea loc marți în SUA?
– Miza principală este dacă vor reuși sau nu democrații să-și păstreze majoritatea în Congres. În caz contrar, președintele Biden va avea probleme semnificative în a-și pune în aplicare politicile. Nici până acum nu i-a fost tocmai ușor, pentru că majoritatea pe care o au democrații este destul de fragilă. Însă, dacă echilibrul se schimbă, în mod cert vor apărea probleme suplimentare, cel mai probabil, un blocaj în ce privește politicile.
– Impactul acestor alegeri poate să depășească granițele Americii?
– În momentul de față, evident că ajutorul pe care Statele Unite îl dau Ucrainei este extrem de important. Nu e vorba doar de sprijinul concret militar și financiar, care oricum n-ar putea veni din altă parte, ci și de leadershipul și presiunea pe care SUA le exercită direct și indirect asupra Europei și a partenerilor.
Dincolo de aspectul cantitativ al ajutorului oferit de SUA Ucrainei, foarte importantă e predictibilitatea. Adică simplul fapt că știm care e angajamentul președintelui Biden și al democraților față de Ucraina, întrucât politicile lor au fost explicate și definite.
Dacă republicanii vor avea un cuvânt mult mai important de spus nu înseamnă că se schimbă neapărat politica Statelor Unite în ce privește Ucraina. E mai probabil să nu se schimbe. Dar care anume va fi forma sprijinului, cât de profund va fi angajamentul, ce resurse sunt dispuși republicanii să aloce pentru asta? Care este abordarea față de Rusia? Nu știm toate lucrurile astea.
„Avem emoţii dacă vor câştiga candidaţii susţinuţi de Trump”
– Avem însă indicii din discursul lor de până acum? Cum s-a poziționat Partidul Republican față de ajutorul dat Ucrainei, dar și față de Rusia?
– Sprijinul acordat de SUA Ucrainei a venit cu votul Congresului, deci este bipartizan. Până acum, majoritatea republicană s-a aliniat celei democrate și a susținut sprijinul acordat Ucrainei.
Tradițional, republicanii au chiar o atenție mai sporită asupra regiunii și o perspectivă mai competitivă, să zicem, în afacerile internaționale. Deci mai degrabă au tendința de a da o ripostă categorică competitorilor SUA – fie că vorbim de Rusia sau China.
Lucrul ăsta a părut însă să se schimbe, într-o oarecare măsură, cu președintele Trump. De fapt, aici sunt tensiunile: nu știm care va fi echilibrul de putere în interiorul Partidului Republican, dacă vor avea o mai mare influență candidații susținuți de fostul președinte Trump sau candidații care sunt ceva mai moderați.
– Care sunt riscurile dacă balanța va înclina în favoarea celor mai radicali republicani?
– Dacă vor câștiga candidații susținuți de Trump, avem motive sporite să avem emoții: asta înseamnă o linie mult mai izolaționistă, care pune „America first”, pune America și interesele ei pe primul loc. Și nu știm ce înseamnă asta în fiecare moment al istoriei care se derulează sub ochii noștri.
Știm însă că disponibilitatea cercului lui Trump de a negocia în afacerile internaționale, nu de pe poziția unor principii și valori, ci de pe poziția câștigului pe care îl pot înregistra este mult mai pronunțată decât la republicanii moderați. Aici intervin emoțiile.
Dacă vom vedea o victorie a aripii Trump în interiorul republicanilor, avem motive să ne temem că înclinația lor către o negociere cu Rusia, la un moment dat, fără să țină cont de consecințele asupra Ucrainei, de interesele țărilor din jur, e mai probabilă decât dacă vom avea de-a face doar cu democrații și cu republicani moderați. Dar nu cred că trebuie să ne așteptăm, cel puțin pe termen scurt și mediu, la modificări radicale.
Ce se dezbate: avortul, imigrația și economia
– Dacă vorbim de situația internă, ce indică ultimele sondaje: cine ar putea câștiga majoritatea în cele două Camere ale Congresului?
– Este posibil ca republicanii să câștige la o mică distanță față de democrați în Camera Reprezentanților, în timp ce este probabil ca democrații să păstreze Senatul. Dar este prematur să ne pronunțăm doar pe baza sondajelor. Sondajele, într-un context extrem de polarizat, cum avem și în America, și în Europa, inclusiv în România, sunt mult mai volatile și cu un grad de improbabilitate mult mai mare.
– Care au fost mesajele cu care fiecare partid a mers către alegători?
– Dacă ne uităm în afara contextului generat de războiul din Ucraina – mă refer la inflația galopantă și la creșterea costului vieții în general -, una dintre temele pe care au marșat republicanii în ultimii ani a fost imigrația. Această temă e preluată și continuată de la Donald Trump și e extrem de polarizantă și de capabilă să activeze zona naționalistă a electoratului.
Alte teme sunt infracționalitatea – tot ce ține de capacitatea poliției de a se lupta cu criminalitatea – și economia, în sens larg, dar mai ales problemele cu costul vieții.
Pe lânge aceste teme s-a adăugat problema protejării dreptului la avort, respectiv restrângerea acestui drept. Asta ar putea să activeze mai mult electoratul feminin, de partea democrată, care susține ca femeile să-și păstreze aceste prerogative. În același timp, această temă servește drept catalizator pentru atitudinile mai conservatoare, pe care le încurajează republicanii, respectiv mai progresiste, așa cum le încurajează democrații.
De partea democrată, ne așteptăm să apară și teme legate de agenda președintelui Biden: cele care privesc accesul la asigurările de sănătate, accesul la educație, controlul achiziționării armelor și schimbările climatice.
Victoria republicanilor, șansa lui Trump la un nou mandat
– Dacă republicanii vor avea majoritate, ce s-ar întâmpla cu ancheta privind tentativa de lovitură de stat din 6 ianuarie, în care e acuzat Donald Trump?
– Dacă dacă republicanii vor câștiga suficient cât să poată influența comisiile de anchetă, probabil că vor face toate eforturile pentru a pune capăt investigației privind evenimentele din 6 ianuarie. Conform calendarului investigației, spre sfârșitul anului ar fi trebuit ca această comisie să-și încheie activitatea. Numai că încă suntem în faza esențială a acumulării de argumente pentru o concluzie care să-l incrimineze eventual pe fostul președinte.
Dacă republicanii vor reuși să încheie prematur această investigație, asta are consecințe serioase. Riscul ca președintele Trump și cercul lui să candideze în 2024 la alegerile prezidențiale și la alegerile pentru Congres este foarte mare.
Diferența este fundamentală din punctul ăsta de vedere. Un Trump asupra căruia există niște acuzații clare, demonstrate și întemeiate are șanse mult mai mici să candideze și să câștige. Un Trump care nu mai are această bătaie de cap și în legătură cu care nu s-a ajuns la nicio concluzie se poate considera curățat de orice fel de suspiciune. În plus, poate să folosească această investigație ca un argument că a avut loc o vânătoare de vrăjitoare împotriva lui.
Foto: Profimedia