Interviu realizat de Laura Ștefănuț

Tehnologiile sunt construite pentru a capta cât mai multă atenție, pentru a ne face să dăm click, scroll și să uităm ce este cu adevărat important pentru noi. Pe paturile de moarte, „oamenii regretă lucruri precum faptul că nu au petrecut suficient timp cu familia, că nu au spus ceea ce simt față de oameni, acele scopuri umane, despre care știm cu toții că sunt importante; Nu cred că e cineva care să spună că regretă că nu a stat mai mult pe Facebook sau că nu a postat mai multe Tweet-uri”.

Afirmațiile îi aparțin lui James Williams, fost strateg Google. Cercetătorul are un doctorat la Universitatea Oxford și a publicat recent o carte despre cum tehnologiile ne deturnează de la lucrurile care contează cu adevărat.

„Toate democrațiile sunt în pericol”

Vorbiți despre cum tehnologia poate deturna oamenii. Ca jurnaliști, noi vedem cum oamenii care exploatează tehnologia pot controla mințile și sufletele oamenilor, mai ales când vine vorba de vot. Avem un exemplu internațional prin Brexit. În România, un candidat din alegerile prezidențiale a acuzat Facebook de sabotaj fiindcă nu a putut microtargeta.

În curând vom avea alegeri europarlamentare în România. Suntem în pericol?
James Williams: Cred că toate democrațiile sunt în pericol, având în vedere aceste sisteme unde atenția populației este direcționată de o mână de oameni, care uneori nici măcar nu se află în aceeași țară.

În trecut, jurnaliștii aveau un număr de publicații, în vreme ce acum există rețelele sociale – cei care au mâna pe butoanele acestor rețele de informare au putere.

Care sunt diferențele față de trecut? De ce circulă dezinformarea atât de rapid, de ce are consecințe așa puternice?
Este în mare parte din cauza modului în care aceste tehnologii sunt construite: pentru a capta cât mai multă atenție, pentru a ne face să dăm click și scroll.

Așa că pentru a ne menține atenția trebuie să ne ofere povești care sunt cutremurătoare, nu nuanțate, povești care să ne indigneze, care să ne polarizeze (societățile) — aceste lucruri ne țin legați și ne fac să continuăm să consumăm, iar asta înseamnă profit.

Ce s-a întâmplat pe internet este că modelul publicitar s-a răspândit și așa s-a ajuns ca miza să fie captarea atenției publicului. Cred că modelul de business al publicității este forța care a corupt funcționarea democrației în epoca internetului.

Pe de altă parte, avem centralizarea realizată de aceste rețele. Facebook are peste două miliarde de utilizatori, mai mulți decât orice religie sau limbă. Este cea mai mare centralizare din istorie.

Iar în al treilea rând, să ne amintim că în trecut (ne informam) prin televizor, prin citirea unui ziar, dar erau timp în care ne îndepărtam de sursele de informare, în vreme ce acum le purtăm în buzunar tot timpul și este greu să ne desprindem de mirajul informației.

„Voința umană este subminată”

Avem ceva în noi care ne face vulnerabili la asemenea mesaje, fie că este vorba de mesaje politice sau comerciale?
Este un întreg set de bias-uri psihologice, descoperite și catalogate în ultimii 50-60 de ani. Multe sunt exploatate ca rutină, le vedeți când mergeți la un magazin și prețul se termină în “,99”, dar acestea nu ne subminează posibilitatea de a lua propriile decizii.

Când combini însă aceste vulnerabilități cu posibilitatea și puterea targetării mărești posibilitatea de a exploata. Majoritatea serviciilor pe care le folosim se bazează pe exploatarea vulnerabilităților noastre, cu scopul de a ne convinge să acționăm într-un anume fel.

Care sunt cele mai grave consecințe pentru societate și pentru individ?
Cred că la ambele niveluri problema este aceeași: faptul că este subminată voința umană.

Implicarea în alegeri sau subminarea posibilității de a ne gândi la ceea ce contează cu adevărat pentru societățile noastre, să putem dezbate cum trebuie. Poate degrada fibra socială și încrederea în ceilalți — pe care se bazează punerea interesului public deasupra celui personal sau al partidului. Cred că ne tribalizează și în felul ăsta subminează voința colectivă.

La nivel individual este similar. Am ajuns să studiez asta fiindcă, deși aveam mai multă tehnologie ca niciodată, era din ce în ce mai greu să fac lucrurile pe care le doream.

Totul se reduce la succesul vieților noastre, care depinde de posibilitatea de a ne îndrepta atenția spre ceea ce ne propunem să facem. În vreme ce ( aceste tehnologii) sunt construite pentru a ne distrage, să ne facă să ne uităm la filmulețe cu pisici sau cine știe ce.

Este un mod de a ne deturna, ne distrage la un nivel profund, ne distrage de la viețile noastre. Este amenințat ceea ce este cel mai important pentru noi.

Soluții pentru a aduce tehnologia de partea noastră

Care sunt dorințele oamenilor pe paturile de moarte?
Tehnologia ar trebui să ne respecte voința și să ne ajute să diminuăm regretele. Din articolul “Regrete ale celor pe moarte”, reiese că oamenii regretă lucruri precum faptul că nu au petrecut suficient timp cu familia, că nu au spus ceea ce simt față de oameni, acele scopuri umane, despre care știm cu toții că sunt importante. Nu cred că e cineva care să spună că regretă că nu a stat mai mult pe Facebook sau că nu a postat mai multe Tweet-uri.

Dar tehnologiile nu ne direcționează spre lucrurile însemnate din viață, deși ar putea face asta, iar pe mine m-a interesat să aflu ce schimbări trebuie să aibă loc pentru a aduce tehnologia de partea noastră.

Care ar fi soluțiile astea? Spre exemplu, știu că Steve Jobs nu își lăsa copiii să folosească tableta. De ce făcea așa ceva?
Oamenii care construiesc aceste tehnologii, deși sunt în general oameni buni, care vor să facă o lume mai bună, încep să opereze sub modele de business sau culturi organizaționale care îi deturnează de la valorile pe care le au.

Societățile trebuie să facă un pas înapoi și să regândească ce înseamnă întregul model publicitar.

Ce poate face o persoană?
Lucruri ca încărcarea  telefonului în altă cameră noaptea, încercarea de a fi mai conștient de modul în care folosești (tehnologiile), urmărirea aplicațiilor pe care le folosim. Dar la finalul zilei asta nu rezolvă problema de fond, care este că serviciile acestea nu sunt construite să fie de partea noastră. Așa că ar trebui să discutăm cum le aducem de partea noastră, cum le aliniem scopurile cu țintele noastre.

Energia aparte a Bucureștiului

Ce părere aveți de București? Deși ați ajuns acum două zile.
Am fost la București de mai multe ori, am prieteni aici. Îmi place să revin aici, mi se pare că există o energie aparte. Am avut privilegiul să fiu aici de Revelion, în 2007, când România s-a alăturat UE. Am petrecut în centrul orașului. Mă inspiră să văd cum România a luptat cu corupția și cred că aveți un mix fascinant de culturi. Știu un pic din limbă, care este fascinantă. Este o energie pe care o apreciez când ajung aici.

Credeți că suntem în pericol din cauza propagandei ruse, a iliberalismului?
Cred că există actori care profită de slăbiciunile media, iar asta este întotdeauna o problemă. În cartea mea vorbesc despre modul în care este construit sistemul, care reprezintă problema profundă. Ideea ar fi să avem sisteme media care nu pot fi folosite așa simplu pentru interferența în alegeri, pentru propagandă. Cred că toate democrațiile sunt în pericol când sistemele dominante de media sunt construite pentru a capta atenția.

Diogene, Alexandru cel Mare și o poveste cu tâlc

Vorbiți în cartea dvs. despre primul troll. Cine era acesta?
Titlul cărții este „Stand Out of Our Light”, care vine de la filosoful din Grecia Antică Diogene din Sinope, un filosof și un om al străzilor. Făcuse un jurământ al modestiei, trăia în piață, într-un butoi de ceramică. Se ducea la cuvântări publice și le întrerupea zgomotos, spunea oamenilor lucruri ofensive. Dar era un filosof admirat de Alexandru cel Mare.

Într-o zi, Alexandru cel Mare s-a dus să îl viziteze cu tot alaiul, servitori, armată. I-a promis că îi va îndeplini orice dorință.

Diogene, care stătea la soare, ar fi putut cere orice. Dar, fiindcă Alexandru cel Mare îi făcea umbră, i-a cerut să se dea la o parte din lumina sa.

Cam asta este atitudinea pe care noi trebuie să o avem față de toate aceste puteri tehnologice din zilele noastre, care ne-au permis să facem multe, dar în timp „ne iau lumina”, ne distrag atenția. Dacă nu putem fi atenți la ceea ce contează, nu putem face ceea ce contează.

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News