Tibor Navracsics crede că, la terminarea liceului, un elev ar trebui să fie pregătit cu competențe IT, care vor fi o necesitate pe piața muncii, dar și să știe cel puțin două limbi străine, să aibă competențe antreprenoriale, pentru a putea ajunge la un stil de viață autonom și responsabil. 

Comisarul european susține că procentul din PIB alocat de România pentru Educație va crește atunci când va exista un consens național privind scopurile educației și condițiile în care ar trebui să se desfășoare procesul de învățare.

Oficialul european crede că profesorii trebuie să își găsească locul corespunzător în societate, iar pentru asta ei trebuie să fie tratați ca profesioniști care educă generațiile viitoare, dar și să primească salarii bune, ca să se poată simți mai siguri pe ei și pe resursele lor.

– Cum vedeți învățământul din România? Care este prioritatea?
– Sistemul educațional din România s-a dezvoltat semnificativ. Totuși, există anumite probleme care trebuie rezolvate în viitor. Una dintre ele, și probabil cea mai importantă, este incluziunea socială. Avem nevoie ca sistemele educaționale să fie accesibile. Din nefericire, sunt anumite probleme cu sistemul educațional în această privință. Mă refer la zona rurală și la cele montane. Unele dintre familiile sau comunitățile sărace nu pot accesa sistemul de învățământ. Și asta ar putea cauza probleme, pentru că sistemul educațional este cel mai important mecanism al mobilității sociale. Drept urmare, excluderea anumitor comunități sau grupuri de la oportunitățile de învățare ar putea afecta viitorul țării.

– Cum se poate combate corupția din școli? Un exemplu ar fi profesorii care primesc cadouri scumpe sau fac meditații contra cost cu elevii de la clasă.
– Sunt sigur că niște standarde mai înalte ale calității vieții ar ajuta din acest punct de vedere. Astfel, atât părinții, cât și profesorii s-ar simți mai siguri pe ei și resursele lor, iar mediul educațional ar deveni mai puțin vulnerabil în fața corupției. De asemenea, cred că trebuie să reconstruim relația de încredere dintre profesor și părinte, respectiv dintre școli și părinți.

– Cum poate fi îmbunătățit statutul social al cadrelor didactice?
– Este un subiect dificil de abordat. Profesorii au un anumit statut și venit într-o societate, dar lucrurile diferă foarte mult de la un stat la altul. Sunt țări în care profesorii sunt cei mai respectați profesioniști, indiferent de nivelul salariilor. Totuși, rămâne cert că nivelul salariilor este crucial. Nivelul de trai este foarte important. Pe de altă parte, cred că și respectul pentru cadrele didactice este foarte important. Dacă societatea îi va trata pe profesori ca pe cei care educă generațiile viitoare, asta îi va ajuta pe ei să-și găsească locul corespunzător în societate.

– Ministerul Educației lucrează la o nouă lege în domeniul învățământului. Ce recomandări aveți pentru oficialii responsabili?
– Sunt sigur că stabilitatea politicilor educaționale poate face sistemul mai competitiv, mai comprehensiv și de o mai bună calitate. Pe de altă parte, este foarte important să se respecte principiul flexibilității și, mă repet, al accesibilității. Educația pregătește tânăra generație pentru viitor, dar poate să facă și întreaga societate mai coezivă. Aș spune că asta este cel puțin la fel de important precum latura competitivă a sistemului educațional. Dacă nu sunt comunități marginalizate, întreaga societate va fi mai competitivă.

– În ce măsură România poate realiza o reformă educațională cu doar 3% din PIB?
– 3% mi se pare destul de puțin pentru bugetul Educației. Media europeană este între 4 – 4,5%, dar sunt convins că România poate să progreseze atât din punct de vedere al performanței, cât și ca infrastructură, dacă există un consens național cu privire la scopurile educației și a condițiilor în care ar trebui să se desfășoare procesul de învățare.

– Ce competențe ar trebui să aibă un elev după ce a terminat liceul?
– După estimările noastre, piața muncii va avea nevoie de competențe IT în viitor. Acest lucru este destul de evident deoarece ele reprezintă literația curentă. Totuși, nu ar trebui să neglijăm nici partea tradițională a literației. Competențele de limbă străină sunt foarte importante. Noi recomandăm statelor membre să introducă limbile străine în programa lor într-un mod mai eficient astfel încât să ofere elevilor de liceu oportunitatea să învețe cel puțin două limbi străine până la finalizarea ciclului secundar de educație. Aș sublinia și importanța competențelor antreprenoriale pentru că acestea îți oferă posibilitatea de a-ți construi un stil de viață autonom și responsabil. De asemenea, aș evidenția și importanța competențelor sociale, nu doar a celor tehnice. Munca în echipă, transmiterea unor idei, interese, sentimente sau abilitatea de a găsi un consens în comunitate sunt la fel de importante.

Citește și: 

VIDEO / Interviu cu Traian Băsescu, despre alegerile europarlamentare, politicieni și justiție: „La Guvernul Dăncilă e neputință intelectuală, miniștrii au un IQ sub media populației”

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News