ComenteazăFelicia Ienculescu-Popovici este consilier local în Mogoșoaia din partea USR. Înainte de a intra în politică, a activat în sectorul neguvernamental. În 2007 a fondat, alături de soțul ei, Marius Ienculescu, ONG-ul Green Initiative, care are ca obiective „eco educația copiilor și a tinerilor, promovarea clădirilor verzi și dezvoltarea durabilă a unei comunități locale”.
În seara de 27 ianuarie, în timpul ședinței unei comisii a CL, consilierul PNL Valentin Ene a amenințat-o că o lasă în „căruț cu rotile” dacă mai „pune reporteri să îi sune familia”. Ulterior, consilierul PMP Dinu Gheorghe i-a smuls telefonul din mână și a bruscat-o.
Amenințările au venit în contextul exproprierilor realizate pentru un viitor proiect imobiliar uriaș, „Sectorul 0”, pe o suprafață de 1.100 de hectare, la marginea Bucureștiului. Primarul liberal Mihai Nicu Precup din Mogoșoaia și apropiații lui dețin acolo zeci de hectare, a arătat Rise Project în ancheta „Orașul din Hârtii”. Felicia și colegii ei au făcut mai multe sesizări la Agenția Națională de Integritate (ANI). Printre cei care au cumpărat teren în Sectorul 0 este și Valentin Ene, consilierul care a amenințat-o pe Felicia Ienculescu-Popovici că o lasă în căruț cu rotile. După ce a început ancheta ANI, terenul a fost cedat.
Libertatea: A trecut aproape o săptămână de la incident. Cum vă simțiți?
Felicia Ienculescu-Popovici: Este o traumă emoțională și nu aș vrea să intru în detalii. Pe de altă parte, este și multă adrenalină. A trebuit să fac față la ceva nou pentru mine, să răspund la foarte multe întrebări din partea presei. La partea asta s-a adăugat și foarte multă susținere, inclusiv de la oameni necunoscuți.
„USR Mogoșoaia a dat în judecată primăria, ca să aflăm când se țin ședințele de consiliu”
– Ați activat în zona de ONG mulți ani. De ce ați decis să intrați în politică?
– Mi-am dat seama că în comunitatea mea se întâmplă niște lucruri care nu sunt ok. Eu am descoperit probleme pe partea de educație, de asistență socială, de mediu. Astea m-au făcut să mă gândesc. Și poate că nu făceam pasul, dacă nu aveam niște discuții cu domnul primar pe niște subiecte foarte simple. Am solicitat la un moment dat o anchetă socială pentru o familie care trecea printr-o situație foarte dificilă și am cerut un fel de audiență. Discuțiile au fost foarte neplăcute. Am fost luată la rost „de ce fac eu aia, de ce mă bag, de ce nu am anunțat că mă implic în așa ceva”. M-am simțit la un interogatoriu cu Securitatea, nu ceva ce puteam să rezolvăm împreună. Atunci m-am gândit că trebuie să fim un pic mai atenți la ce se întâmplă în comunitate.
Pe lângă asta, am aflat că nu se știe când se țin ședințele de consiliu. USR Mogoșoaia a trebuit să dea în judecată primăria, ca să aflăm când se țin ședințele. Colegii mei au început să participe la aceste ședințe care durau 10-15 minute. Mi s-a părut că nu e suficient să mă ocup de partea de mediu, de educație, schimbări climatice, clădiri verzi, în timp ce în jurul meu lucrurile nu sunt în regulă.
– Ce ați descoperit din rolul de consilier?
– Primim uneori, foarte din scurt, niște proiecte de hotărâri peste care trebuie să ne uităm și pe care trebuie să le votăm. Noi am început să depunem cereri de informații, interpelări, amendamente la buget. Și nimic nu era bun, eram certați, luați la rost, făcuți incompetenți, că punem întrebări la limita imbecilității. Sigur că asta nu îți dă prea multă încredere în ceea ce se întâmplă.
A mai fost un episod cu comisiile de specialitate. Inițial, ne-au dat comisiile despre care se spune că nu au nicio miză, iar în comisia în care se înghesuiseră cele mai importante atribuții, de la urbanism, fonduri europene, buget, mediu, noi nu aveam loc. După ce PNL și USR au intrat la guvernare, am obținut o renegociere.
Cea mai mare ruptură s-a petrecut în vară, în 2 iulie, când au fost trecute aceste hotărâri care deschid calea către reconfigurarea teritorială pentru „Sector 0”. Nimeni nu ne-a întrebat înainte despre ele. Noi am făcut sesizare la ANI, am dat în judecată și abia după aceea am fost chemați să ne întâlnim, să discutăm. De aici a început tensiunea, a escaladat la cote maxime.
„Am fost percepută ca fiind capul răutăților”
– Ce s-a întâmplat, cum s-a manifestat tensiunea asta?
– Din ce în ce mai multe cuvinte grele și o agresivitate și din partea domnului primar și a unora dintre colegi de fiecare dată când noi am avut ceva de spus. Am început să fim confruntați verbal.
– Sunteți patru consilieri USR. Colegii dumneavoastră bărbați au fost tratați la fel?
– Cumva am fost percepută că eu am fost capul răutăților, deși nu există motive.
– De ce credeți că ați fost percepută așa? Ați fost mai vocală?
– Poate la început am fost. Dar cred că suntem la fel de vocali acum. De exemplu, înainte de a vota în ședința legată de reorganizarea teritorială din 2 iulie, i-am informat pe colegi că este foarte posibil să fie în conflict de interese și că – dacă știu că sunt în conflict de interese – ar fi bine să nu voteze. Cred că și asta a deranjat.
„Aveți prea multă liniște pe aici”
– Ați mai primit alte amenințări?
– Cel care a și încercat să-mi ia telefonul (consilierul PMP Dinu Gheorghe – n.r.) a mai fost pe aici, în jurul casei mele, cu alte persoane care sunt cunoscute prin zonă drept samsari de terenuri, să susțină că au cumpărat terenurile din jurul meu, să îmi spună că „aveți prea multă liniște aici”.
Mi s-au mai transmis pe diverse căi diferite lucruri, inclusiv că nu îmi plătesc dările, lucruri care nu erau adevărate.
– V-ați gândit că, interferând cu interese imobiliare mari, s-ar putea să existe consecințe?
– Eu am fost foarte naivă. Am crezut că e ceva oficial și toți ne asumăm lucrul ăsta și o să fie ceva foarte profesional, cum este într-o firmă sau într-o redacție ori într-o școală. Nu mi-am imaginat… Supărarea mea, cum am țipat eu, și unii mă judecă pentru asta, pornește și din asta, încă nu am acceptat la nivel conștient că m-am dus acolo pentru ceva și am avut parte de bullying și de o atitudine agresivă.
„Am avut parte de bullying și de o atitudine agresivă”
– Spuneți că unii vă judecă. La ce vă referiți?
– Au apărut comentarii că am exagerat, că joc teatru. Mai mult decât atât, la o emisiune TV s-a spus că eu am provocat incidentul pentru că am filmat. Și am zis: „dar când trebuia să filmez, după ce avea loc agresiunea?”
După un incident de la sfârșitul lunii septembrie, mi-am promis că, la fiecare ședință de comisii care nu era transmisă live, voi merge cu telefonul încărcat și pregătită să înregistrez, dacă voi mai fi agresată verbal.
– Ce s-a întâmplat în septembrie?
– În septembrie, în prezența a foarte multe persoane, cel care mi-a spus că mă lasă în scaun cu rotile mi-a zis și că „cât ai avut alcoolemia când ai făcut reclamația la DNA”, apoi a spus că are înregistrări cu mine în timp ce dau pe gât trei carafe de vin. Nu am trecut ușor nici peste momentul ăla.
Era o diferență între ceea ce credeam eu că ar trebui să fie activitatea mea ca ales local în acel consiliu, într-un loc public, și ceea ce se întâmpla. Mi-a fost foarte greu să accept lucrul ăsta.
– Ați vorbit în spațiul public despre lucrurile astea?
– Am încercat să mai scriu despre lucrurile astea pe Facebook, despre bullying. Niște femei mi-au comentat „Smiorc. Smiorc.” Vezi, Doamne, eu ar fi trebuit să știu și să accept că aici am parte de bullying, agresivitate și amenințări.
– Deci dacă vorbești despre ceea ce pățești, „te victimizezi”?
– Da. Și asta nu e în regulă. Eu nu aș judeca pe nimeni care ar povesti că a pățit ceva într-o bancă, la un alt job. Încă mi-e greu să privesc acele imagini (filmările din seara de 27 ianuarie, n.r.). Este o traumă pentru mine. Eu m-am dus să semnez niște documente și am avut parte de amenințări și un individ a sărit pe mine și a încercat să-mi ia telefonul.
Nimeni nu ar trebui să fie judecat pentru felul în care reacționează și să fie acuzat că se preface sau că joacă teatru ori că vrea să atragă atenția.
– Cum vă simțiți la nivel de siguranță personală?
– Nu aș mai vrea să fiu eu singură cu acele persoane într-o sală de clasă, la ora 6 seara, când e întuneric. Pe de altă parte, orice ar fi, răul s-a petrecut deja și nu mai există altă cale decât să răspunzi întrebărilor celor care anchetează acest caz. Lucrurile nu mai pot fi întoarse și mie nu mi-e frică să merg înainte și să îmi fac datoria. Da, poate am o anxietate și poate voi trăi cu ea multă vreme, dar nu e peste tot așa. Sunt consilii locale în care sunt convinsă că nu se întâmplă așa ceva.
Aș vrea să înțeleagă și femeile din politică că peste patru ani sigur nu va mai fi la fel de rău. Cumva progresăm. Sper.
Ce s-a întâmplat în seara de 27 ianuarie în Mogoșoaia:
- Consilierul PNL Valentin Ene, care între timp și-a dat demisia din partid și din rolul de consilier, a rostit de cinci ori amenințarea că o va lăsa în căruț cu rotile pe Felicia Ienculescu-Popovici, în timp ce aceasta îl filma, arată înregistrarea făcută de consilieră.
- În aceeași seară, consilierul PMP Dinu Gheorghe, care și-a dat demisia din partid, ca apoi să și-o retragă, i-a smuls telefonul din mână și a bruscat-o, după cum se vede în imaginile surprinse de camerele de vederi din încăpere.
A doua zi, pe 28 ianuarie, Antena 3 a oferit o altă narațiune asupra episodului violent din Mogoșoaia, blamând victima. Moderatorul Adrian Ursu și invitata Diana Tache au spus că Felicia Ienculescu Popovici s-a victimizat și că ea ar fi fost vinovată de ceea ce a pățit, instigându-i pe cei doi consilieri.