ComenteazăÎntre timp, este foarte probabil ca împotriva Guvernului să fie lansate măsuri punitive via Bruxelles, spune europarlamentarul.
Astfel de avertismente a lansat și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, care va intra în campanie electorală pentru un nou mandat. Fiindcă face parte din aceeași familie politică europeană cu PSD – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților -, politicieni precum Viorica Dăncilă sau Liviu Dragnea ar trebui, în teorie, să îl susțină în campanie, observă europarlamentarul Cristian Preda.
– E greu să ținem pasul cu lupta pentru scăparea corupților, care se duce pe mai multe fronturi. Chiar azi, colegii mei încep o serie de investigații care arată cum se încearcă curățarea dosarelor. Inculpați, martori își retrag declarațiile, dar rămân niște probe care arată inclusiv ce sume fabuloase se duceau din șpăgi către PSD. Ce arată toate acestea?
– Cred că persoanele condamnate se adaptează la contextul politic. Există un oportunism larg răspândit. Toată lumea, inclusiv condamnații, au văzut că partidul de la putere dorește să spele corupții – și asta, printre altele, construind o secție specială de anchetare a magistraților.
– La secția specială au loc aceste retrageri.
– Da, era ușor de întrevăzut. Îi vor încuraja pe cei care au fost condamnați să iasă din situația în care se află aruncând vina în altă parte și spunând că ei sunt îngeri și demonii sunt cei care au vrut să facă dreptate.
– Dacă România a creat această secție specială, la nivel european s-a creat instituția procurorului european. De ce?
– Ideea a fost foarte simplă, aceea de a face mai mult decât a făcut până acum OLAF, care s-a ocupat la nivel european de anticorupție. Acest OLAF ancheta prin procurorii din statele membre și s-a văzut că aceasta luptă anticorupție are un efect limitat, cât timp nu există o ambiție europeană. Ideea de a crea o structură care să aibă o autonomie la nivel european (un grup de procurori care anchetează de la nivel supranațional fapte de corupție) a fost pusă în aplicare recent. Sunt mulți parlamentari, în toate grupurile politice, care sunt preocupați de cum sunt cheltuiți banii europeni.
– Practic, se ascute lupta anticorupție la nivel european.
– Da, asta este ambiția, de a da seamă pentru banii care sunt colectați de la cetățeni, fiindcă trebuie știut: bugetul european este constituit din contribuțiile statelor membre, adică ale cetățenilor europeni.
– Sunt bani care ar trebui să ne facă viața mai bună.
– Da, eu continui să fiu șocat de toleranța unor conaționali și cetățeni europeni. Unii zic „lasă-i să fure, poate pică și pentru noi ceva” .
– Se poate ajunge la extreme. De exemplu, sunt jurnaliști uciși în UE, fiindcă anchetau corupția. Dumneavoastră ați corespondat cu părinții unor astfel de jurnaliști, care chiar au transmis o scrisoare de susținere pentru doamna Kovesi la funcția de procuror european. Ce v-au spus aceștia?
– În Malta s-a întâmplat ceva oribil, o jurnalistă care ancheta fapte de corupție ale guvernului a fost ucisă. La fel s-a întâmplat, în câteva luni, în Slovacia. La vecinii noștri din Bulgaria sunt amenințați jurnaliști, chiar într-o anchetă în care este implicat un jurnalist din România, Attila Biro. Familiile celor uciși au scris Consiliului UE, cerând statelor membre (celor 22 care au aderat la ideea procurorului european) să o numească pe Codruța Kovesi, spunând că ea este de partea noastră, a familiilor și a jurnaliștilor care căutau adevărul, care voiau să spună publicului că se fură bani. În loc să fie folosiți pentru dezvoltarea comunităților, sunt sifonați pentru a îmbunătăți doar viața oamenilor politici sau a mafioților.
– Dacă Parlamentul (care a votat-o pe Laura Codruța Kovesi) nu se înțelege cu Consiliul (care îl preferă pe candidatul francez)?
– Se vor înțelege. (…) Părerea mea este că există unele state membre care vor un procuror european care să fie comod – să fie acolo, dar să nu deranjeze multă lume. Unii vor ca tot ce se întâmplă la nivelul justiției să fie doar la nivel național.
– Dar totuși, credeți că Parlamentul European are șanse să câștige și să iasă doamna Kovesi?
– Parlamentul a acționat foarte serios, luând în seamă recomandările experților, punând întrebări foarte dificile fiecărui candidat, dorind să creeze ceva nou și util cetățenilor. Și de asta va câștiga Parlamentul, nu am nicio îndoială. Tot ce se întâmplă acum este o amânare nefericită, din pricina presiunilor venite de la Dăncilă și ceilalți, din pricina ezitării unor guverne. Nu avem decât o amânare a deciziei. Nu cred că e posibilă contrazicerea voinței Parlamentului European, e singurul corp ales direct. Și nu cred că raționamentul Parlamentului European are vreo fisură.
– Oare faptul că doamna Kovesi este anchetată în prezent nu reduce posibilitatea ca ea să fie numită procuror european?
– Guvernul României face tot ce e posibil pentru a bloca candidatura unei românce, inclusiv prin crearea acestei secții pentru anchetarea magistraților și determinându-i pe condamnați, cum arătați și în ancheta de astăzi, să meargă împotriva acestei candidaturi a procurorului care și-a făcut treaba în România și are șansa să o facă la nivel european. Guvernul României a fost atât de virulent în opoziția față de Kovesi, încât a atras și mai mult atenția asupra nevoii unui astfel de procuror european, care să fie hotărât, care să își facă treaba.
– Totuși, dacă o aleg pe doamna Kovesi în final, asta nu înseamnă că se dă un semnal foarte puternic că România nu mai este un stat de drept, de fapt. Dacă un procuror este anchetat aici atât de abuziv și este ales procuror european, nu înseamnă că ar fi trebuit deja să se ia niște măsuri serioase împotriva țării noastre?
– În Parlamentul European se vorbește de multă vreme de acest derapaj. Și nu este exclus, a spus-o și prim-vicepreședintele Timmermans, ca de la Comisie să vină un semnal foarte puternic împotriva Guvernului României, nu împotriva României ca stat, fiindcă nu sunt cetățenii vinovați de porcăriile pe care le fac guvernanții. O vreme s-a putut spune la nivelul Guvernului României că au ceva unii europeni, mai ales din familia politică din care fac și eu parte – PPE, cu un guvern care este socialist și liberal.
Timmermans este din familia socialistă, este candidatul socialiștilor pentru șefia Comisiei Europene. Dăncilă, Dragnea, Rovana Plumb și ceilalți vor face campanie pentru el în câteva săptămâni.
Și el le spune: „Aveți o mare problemă”. Lucrurile astea trebuie cântărite serios, nu mai este vorba de destinul unei persoane sau al unui grup de persoane, ci de situația României. Este posibilă activarea articolului 7, care înseamnă suspendarea dreptului de vot în Consiliu – exact această instituție pe care România a prezidat-o.
– Ne putem aștepta la asta dacă apar noi OUG?
– Timmermans a fost foarte clar, eu vă spun, la Bruxelles se discută foarte serios despre acest scenariu, care a fost aplicat în cazul Poloniei, pornind de la inițiativa Comisiei Europene și în cazul Ungariei, pornind de la Parlamentul European. În Polonia, derive au fost oprite.
Ideea că articolul 7 nu rezolvă nimic, care a fost vehiculată și la noi, este o inexactitate.
Există la nivel european structuri care pot bloca asemenea derive – vor fi și altele. Este probabil ca în următorul mandat al Parlamentului European să se voteze tăierea fondurilor europene pentru guvernele care nu le gestionează bine. Avem nevoie de o structură care să ancheteze abuzurile și să îi pedepsească pe vinovați.
– Unora le poate fi frică de asta.
– Da. Ajungem să avem de ales între salvarea unui pungaș și salvarea acestei țări, care poate să fie văduvită de fonduri europene doar pentru că o grupare de oameni au încălcat legea și încearcă să folosească puterea pentru a scăpa vinovați. Nenorocirea este că sunt unii dispuși să crediteze acest sistem. Spun ”furați-mă”.
– Când credeți că vom avea un nume pentru postul de procuror european?
– Negocierile au fost blocate săptămâna aceasta, nu e exclus să existe o ședință pe 12 (aprilie, n.r.). Șansele ca actualul Parlament să numească procurorul sunt mici. După ce negocierea între Parlament și Consiliu este încheiată, trebuie să voteze plenul Parlamentului (până acum au votat două Comisii din Parlament).
Dacă Consiliul ar forța numele unui alt candidat decât cel împins de Parlament, vă dați seama cum ar reacționa Parlamentul: l-ar buși imediat.
Instituția ar trebui să înceapă în 2020, iar dacă se va întâmpla asta, în exercițiul financiar următor va exista grijă pentru fiecare euro cheltuit. Dacă totul este împins și se duce în negocieri care durează luni sau ani, atunci instituirea acestei structuri va fi amânată. Aceasta va exista. Tot ce vrem să facem din perspectiva Parlamentului European este să o echipăm cu oameni care au voința de a face ceea ce are ca obiectiv, și nu de a simula lupta anticorupție. Eu sunt convins că Parlamentul a apucat-o pe calea cea bună.
Probabil că atunci când președinția finlandeză va începe (1 iulie, n.r.), lucrurile vor arăta altfel.
– În ce sens?
– Ei își vor asuma responsabilitatea unei negocieri care să nu fie sub presiunea actualei președinții rotative. Asta se întâmplă: Guvernul Dăncilă profită de pe urma președinției rotative, stimulând blocajul. Fiind interesați ca în campania electorală să nu intre cu această înfrângere. Dacă mâine Kovesi ar fi numită, dacă negocierea s-ar debloca, Dăncilă s-ar duce la 6 procente, la fel ca Dragnea și ceilalți. E o miză electorală de fapt pentru Guvernul Dăncilă. Ei știu că, la un moment sau altul, Kovesi va fi numită, dar nu vor ca asta să se întâmple în campania electorală.
Foto: Vlad Chirea
Citește și: