Interviu cu profesorul cu care George Simion și-a făcut lucrarea de masterat: „Să fii anticomunist de pe poziţia fascismului legionar arată că nu ai cultură, valori moderne, empatie“

Manifestările de Ziua Micii Uniri de la Iași, de pe 24 ianuarie, au fost prilej de contre între copreședintele AUR George Simion și fostul său profesor de la masterat, cel care i-a și coordonat lucrarea de disertație, istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre fondatorii Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), o asociație civică formată de mai mulți intelectuali moldoveni care militează pentru descentralizarea administrativă.

Iritat de o serie de bannere afișate de MDM: „Moldova spune nu extremismului”, „Moldova, regiune liberă de fascism”, Simion l-a acuzat pe fostul său profesor de separatism teritorial.

În interviul pentru Libertatea, Dobrincu răspunde atacului lui Simion și vorbește despre cum era acesta ca student.

Libertatea: Aţi fost profesorul actualului lider AUR, George Simion, la masteratul „Istoria comunismului în România“, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Cum vi s-a părut studentul George Simion?
Dorin Dobrincu: E vorba de primul masterat în acest domeniu din România. Eu predam „Represiune şi rezistenţă în România comunistă“ şi „Societate şi economie“. Programul a început din 2008, iar George Simion a fost în prima serie. Sigur că obişnuiam să vorbesc cu studenţii şi mai ştiam cu ce se ocupă. El era un student normal, rezonabil. Era şi un activist, cu toate că nu-mi era foarte clar pentru ce unire. Eu aveam o poziţie asumat liberală în sens intelectual şi explicit antitotalitară – deopotrivă anticomunistă şi antifascistă. Eram foarte reticent faţă de unionismul lui exaltat, dar el nu făcea propagandă, era un om civilizat.

Recomandări

Maia Sandu a câştigat un nou mandat de preşedinte al Republicii Moldova, după ce l-a învins în turul 2 al algerilor pe Alexandr Stoianoglo

Nu doar că nu am avut probleme cu el, dar chiar i-am coordonat lucrarea de disertaţie. Îmi propusese un subiect care avea oarecum legătură cu cercetările mele mai vechi – rezistenţa antisovietică din RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească). N-a făcut cercetări în arhive, dar a fost o teză onorabilă.

Dorin Dobrincu, istoric:

– Prin ce se remarca studentul Simion?
– Nu m-am fixat asupra lui – era, totuşi, un tânăr de 20 şi un pic de ani. Terminase Comunicare la Bucureşti şi a venit la Iaşi pentru acest masterat. Mie mi-a atras atenţia, trebuie să spun, când a mers acasă la Ion Iliescu (n.r. – la 3 martie 2009, George Simion a aprins lumânări „în memoria morţilor de la Revoluţie“ în faţa casei lui Ion Iliescu). Am văzut la televizor cum îl luau jandarmii şi l-am recunoscut.

– La ce v-aţi gândit?
– M-am gândit că nu e suficient conturat, dar am remarcat poziţia lui anti-PSD. El îmi mai spunea că se mai duce la Chişinău cu prietenii unionişti. Mi-am dat seama ce-i cu el, pentru că am fost întotdeauna împotriva acestei forme bombastice de unionism.

– Asta v-a făcut să aveţi mai multă prudenţă în relaţia profesor-student?
– Prudenţă e cuvântul, într-adevăr. Oricum, nu voiam să îi influenţez pe studenţi în direcţia valorilor mele. Dar n-am avut vreo discuţie în contradictoriu. Suntem, din punct de vedere ideologic, pe poziţii total opuse. Dar nu ne-am contrat niciodată. Mi-am dat seama care e direcţia lui încă de când era student şi probabil că şi el şi-a dat seama de poziţia mea liberală. I-am coordonat disertaţia, am făcut observaţii, corecturi, iar el a ţinut seama de sugestiile mele. Am văzut o declaraţie a sa, în calitate de parlamentar, în care vorbea pozitiv despre masteratul de la Iaşi: că a învăţat cum să citească, să privească critic, să citeze.

Recomandări

Cazul ce poate răsturna dosarele lui Mario Iorgulescu şi Vlad Pascu. Avocaţii lor aşteaptă decizia judecătorilor

– Cum vă raportați astăzi la George Simion, la politicianul de astăzi vs studentul de ieri? Dezamăgire, detașare?
– Nu mai sunt dezamăgit. Pentru mine, lucrurile sunt clare de multă vreme, nu mă surprinde atitudinea lui George Simion. Am văzut despre ce e vorba. Aveam aşteptări de la studentul Simion. Dar, dacă ratezi să te formezi mai ales în perioada de dezvoltare, când eşti destul de maleabil şi ai o mare putere de asimilare şi de procesare a informaţiilor, cred că e mult mai dificil să o faci la maturitate. Probabil că la el a jucat un rol doar anticomunismul, fără să fie dublat de o măsură egală în privinţa totalitarismelor, în general.

E foarte periculos atunci când te situezi împotriva unui totalitarism, dar de pe poziţia altuia. Eroarea asta e de înţeles în tinereţe, atunci când te formezi. Dar dacă nu te schimbi după, e grav. Observ adesea oameni care sunt de dreapta, cu tendinţe spre extremă, precum şi oameni care sunt de stânga, cu tendinţe spre extremă. Lucrurile astea sunt legate de opoziţia faţă de fascisme, uitând de comunism sau înălbindu-l, sau, în oglindă, afirmând anticomunismul de pe o poziţie influenţată de fascismul legionar. Or, asta arată că nu ai o cultură, nu ai valori moderne, nu ai empatie. Gândiţi-vă la reacţia AUR vizavi de tema Holocaustului – „e o temă minoră“. Cum poţi să spui asta fără să-ţi trădezi, de fapt, convingerile profunde?

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

– Zilele trecute, pe 24 ianuarie, la sărbătoarea Micii Uniri de la Iași, au apărut disensiuni între dumneavoastră și domnul Simion, când v-ați intersectat. Puteți să explicați pentru public în ce au constat ele?
– Nu e prima dată când ne-am întâlnit acolo. Acum doi ani, pe 24 ianuarie 2020, a fost o manifestaţie mare la Iaşi, unde au participat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban. Ei au fost contestaţi atunci de organizaţiile civice din oraş: Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 şi Reset. Atunci, noi ne-am poziţionat în mai multe locuri, deşi eram doar 25 de oameni. Am afişat bannere pro-dezvoltare, anticentraliste, pro-regionale şi în cheie cât se poate de liberal-democratică. În spatele nostru a apărut un grup de la AUR, condus de George Simion. Se întâmpla la două luni după ce ei lansaseră partidul, la 1 decembrie 2019, la Alba Iulia. Membrii AUR erau mai mulţi decât noi, să fi fost aproximativ 100. Ni s-au întâlnit privirile, dar nu ne-am vorbit. M-am temut atunci că lumea ne va asocia cu ei, cu toate că noi suntem exact opusul lor, dar, în cele din urmă, ei au plecat.

Aceleaşi trei organizaţii au fost în piaţă şi acum trei zile, pe 24 ianuarie 2022. Ne aşteptam să vină din nou cei de la AUR. Ne-am gândit că se vor căţăra pe simbolurile naţionale oricum gonflate şi rigidizate. Că nu vor avea nicio ruşine să confişte nişte bunuri comune, cum sunt simbolurile şi sărbătorile, şi să le ducă într-o direcţie de partid. Aşa că ne-am hotărât să avem o atitudine în sensul ăsta. Am făcut o pancartă mare pe care scria „Moldova spune NU extremismului“ şi am mai afişat mesajul „Moldova, regiune liberă de fascism“. Cea mai mare parte a recuzitei noastre era, totuşi, formată din mesaje explicit pro-dezvoltare, pro-autostrăzi. Dar am vrut să facem această delimitare, pentru că ne-am temut din nou că lumea ne va asocia cu cei de la AUR.

– După evenimentele din piaţă, aţi scris un mesaj dur pe Facebook…
– Am ajuns acasă mai târziu şi m-am gândit să scriu şi perspectiva mea, pentru că evenimentul cu cerneala a acoperit tot. Televiziunile nu au reflectat acţiunea noastră. AUR era vedeta, iar jurnaliştii i-au urmărit în special pe ei. Or, eu am vrut să arăt că în piaţă a fost şi altceva, că n-au fost numai ei. Apoi am aflat de la un prieten că George Simion mă acuză de separatism teritorial, de faptul că fostul lui profesor răspândeşte mesaje care fac rău ideii naţionale. O etichetă de acest gen nu poate veni decât din rea intenţie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro