A început verificarea tezei lui Bode în 2021, dar a trebuit să se întrerupă după acțiunea de kompromat, care i-a mâncat mult timp și energie. Emilia Șercan spune că s-a întors în toamnă la Biblioteca Națională, însă iar s-a întrerupt: USR intrase pe fir și a sesizat Comisia de etică de la UBB.
Dezamăgită de verdictul pus la Cluj, a luat din nou la mână documentul. După 3 săptămâni de muncă asiduă, a prezentat joi analiza. În aceeași zi, UBB a anunțat că va reanaliza teza.
„Mi-e teamă, sincer, ca această comisie să nu facă nu știu ce fente juridice, ca să încerce, din nou, să-i scape pe domnul Bode și pe conducătorul lui de doctorat, Adrian Ivan”, spune jurnalista.
Ea cere Comisiei de etică de la Cluj să facă, de această dată, o analiză riguroasă a întregii lucrări, să nu se limiteze doar la problemele sesizate de ea, fiind convinsă că astfel vor descoperi multe altele.
Iar cea care și-a câștigat renumele de „vânătoarea de plagiatori” insistă că nu doar problemele de plagiat pun sub semnul întrebării titlul de doctor obținut de importantul liberal.
„Nu pot să înțeleg cum atâția oameni au putut să valideze o teză care nu are o parte de cercetare. Are zero valoare din punct de vedere științific. E mai slabă decât un referat studențesc de anul întâi”, acuză Emilia Șercan.
„UBB s-a raportat strict la ce a sesizat USR, nu s-a dus mai departe”
Libertatea: Cum se explică diferența între analiza dumneavoastră și rezultatul verificării UBB?
– De fapt, inclusiv procentul de 2,95% indicat de UBB este greșit. Pentru că baza de cercetare a tezei de doctorat este greșită: ei au spus că teza respectivă are 65.000 de cuvinte, în mod real teza are 54.000 de cuvinte. Au inclus și bibliografia lucrării, care în mod normal se exclude din orice analiză ce își propune să stabilească un procent de acest tip.
Dar principala diferență reiese din faptul că UBB s-a raportat strict la lucrurile pe care i le-a indicat USR în sesizare. Iar USR s-a bazat pe indiciile pe care softul de similitudine le-a furnizat, care veneau din conținut scris anterior în limba română. Eu am identificat mai multe traduceri din limba engleză, care nu au fost descoperite de soft.
– Să înțelegem că USR nu a intrat în profunzime?
– Nu, USR a trecut teza prin soft și a trimis o serie de indicii către Comisia UBB, cele sesizate de soft.
Cei de la UBB nu s-au dus mai departe, să vadă dacă nu cumva sunt și alte porțiuni. Nu au luat la mână nici măcar toate indiciile furnizate de softul de similitudine.
Aș vrea să subliniez un lucru, pe care l-am și scris în articol: porțiunile care au fost confirmate acum trei săptămâni în analiza USR fuseseră indicate încă din 2018, când teza a fost trecută prin soft înainte de susținere.
Și nimeni de la nivelul școlii doctorale, mă refer în primul rând la conducătorul de doctorat, profesorul Adrian Ivan, nimeni nu s-a alertat să vadă că acel conținut indicat ca similar ar merita să fie investigat mai în amănunt.
„UBB trebuie să analizeze riguros toată teza”
– Ce ne indică acest episod despre echipa care a analizat lucrarea înainte de a da verdictul „foarte bine”, ce i-a adus titlul de doctor lui Lucian Bode?
– Sunt două ipoteze. Fie nu a fost înțeleasă la nivelul instituției, și în special conducătorul nu a înțeles diferența între similitudine și plagiat, considerând că similitudinea este acceptabilă într-o teză de doctorat.
Fie pur și simplu au considerat că procentul fiind de sub 30%, atât cât a fost stabilit de UBB ca prag de alertă, teza nu are, de fapt, o problemă de conținut și de plagiat.
– Președintele Comisiei de etică de la UBB, Dacian Dragoș, a explicat că s-a analizat doar ce s-a reclamat și că nu pot verifica întreaga lucrare din cauza surselor pe care softul antiplagiat nu le identifică.
– Este pur și simplu o scuză. Domnul Dacian Dragoș mi-a spus același lucru într-o discuție: că ei nu pot să analizeze întreaga teză, pentru că se vor trezi cu solicitări din partea unor persoane care vor reclama verificări aprofundate doar pe baza unor suspiciuni, explicându-mi că ei nu au capacitatea instituțională de a face acest lucru.
I-am spus domnului profesor că, fiind o chestiune sensibilă, care pune în discuție rigoarea cu care Comisia de etică a UBB își face treaba în acest caz mediatizat, trebuie să analizeze riguros toată teza.
Legal, există acoperire. Din punct de vedere instituțional, este mai mult decât necesar, iar din punct de vedere moral, cred că este o obligație.
„E o teză foarte proastă, zero barat”
– Revin la episodul din 2018, când s-au identificat similitudini de 18%, dar spuneți că nu s-a cerut corectarea tezei. Ce responsabilitate are în acest tip de cazuri profesorul îndrumător?
– Îndrumătorul este practic cheia. Sunt foarte mulți doctoranzi care plătesc acum costuri de imagine, însă vinovații principali sunt conducătorii de doctorat. Cum este și în cazul domnului Bode.
Și nu doar conducătorul, ci și membrii care au făcut parte din comisia de îndrumare. Și membrii care au făcut parte din comisia de susținere. Ca să nu mai vorbesc de comisia CNATDCU, care a validat teza și a confirmat titlul de doctor.
Problematic în conținutul tezei domnului Bode nu este doar conținutul plagiat, care să spunem că ar fi putut să scape, pentru că nu este un plagiat de genul copy-paste din limba română, ci este din surse în limba engleză, care nu au fost detectate de softul antiplagiat, lucru pe care eu pot să-l înțeleg.
Dar nu pot să înțeleg deloc cum atâția oameni au putut să valideze o teză care nu are o parte de cercetare… Care, în opinia mea și nu numai, are zero valoare din punct de vedere științific. E mai slabă decât un referat studențesc de anul întâi. E o teză foarte proastă.
– Poate fi reevaluată astăzi această teză din punct de vedere științific? Cine ar trebui s-o facă și ce efect legal ar putea avea?
– Nimeni nu poate să oprească UBB, în virtutea autonomiei universitare, să analizeze conținutul și suspiciunile de plagiat. Dar câtă vreme universitățile vor spune „noi nu avem ce face” și dau vina pe prevederilor legale, care, într-adevăr, în acest moment sunt blocate, că nu poate fi retras niciun titlu de doctor etc.
Câtă vreme universitățile se vor prevala de acest lucru, cred că ar trebui în egală măsură să admită și că multe dintre tezele de doctorat pe care le produc reprezintă pură maculatură și au dat aceste titluri doar pentru a unge orgoliile gonflate ale unor oameni politici sau ale unor persoane care lucrează în diverse instituții.
Comisia de etică a UBB nu s-a dus să vadă dacă nu cumva sunt și alte porțiuni… Și nu au luat la mână nici toate indiciile furnizate de softul de similitudine.
– După publicarea analizei dumneavoastră, UBB a anunțat că va reanaliza teza. Ce așteptări aveți din partea Comisiei de la Cluj?
– Mi-e teamă, sincer, ca această comisie să nu facă nu știu ce fente juridice de altă natură, ca să încerce, din nou, să-i scape pe domnul Bode și pe conducătorul lui de doctorat, Adrian Ivan, de consecințele admiterii faptului că teza respectivă este plagiată într-o proporție însemnată.
Aproape 20% înseamnă mult. Și, dincolo de ce am reușit eu să descopăr, sunt convinsă că mai există și alt conținut plagiat din surse care încă nu sunt identificabile.
Acțiunea de kompromat a întrerupt cercetarea lucrării lui Bode
– Ce argument le-ați prezenta celor care v-ar putea acuza că ați verificat teza ministrului Lucian Bode din răzbunare și că nu ați fost obiectivă, pentru că acesta are tangențe cu ancheta în care acuzați o acțiune de kompromat?
– Simplu răspund: eu am cerut acces la teza de doctorat a domnului Bode de la finalul anului 2021. Acțiunea de kompromat a avut loc anul acesta. Eu am început să analizez înainte, iar acest lucru poate fi verificat în documentele de la Biblioteca Națională.
Iar activitatea mea jurnalistică a fost mult diminuată tocmai din pricina acțiunii de kompromat: sunt 6 dosare la diverse unități de Parchet care anchetează acest lucru. Bineînțeles că timpul pentru activitatea jurnalistică a fost foarte mult redus față de ceea ce făceam în mod normal anul trecut sau acum doi ani.
– Cât a durat în mod concret verificarea tezei?
– Am lucrat deja anul trecut, când am avut primele suspiciuni. Apoi am întrerupt analiza, pentru că nu am mai avut timp, așa cum am explicat. Am reluat analiza anul acesta și m-am dus efectiv la Bibliotecă în toamnă. Am întrerupt o perioadă, după ce USR a anunțat că se duce să verifice teza.
Nu am vrut să fiu asociată sub nicio formă cu acțiunea lor, pe care am considerat-o eminamente politică. Ulterior, când am văzut decizia UBB, am reluat analiza tezei și am reușit în aproape trei săptămâni să găsesc dovezi pentru acest procent de 18,5%.
Cum a rămas cu acuzațiile de plagiat privind lucrarea ei de licență
– Ați anunțat recent și că ați verificat cu softul antiplagiat propria teză de doctorat. Au existat însă acuzații referitoare la teza dumneavoastra de licență. Au fost lămurite? Este publică astăzi lucrarea, ați verificat-o și pe aceasta cu softul antiplagiat?
– Nu, nu are cum să fie publică. Ea a fost distrusă după 5 ani de la depunere, asta spune legislația. Eu am susținut-o în 2003, deci în 2008 teza de licență nu mai avea cum să existe în mod normal.
La Universitatea din Sibiu există o presupusă lucrare, pe care eu am văzut-o atunci, care avea niște coperți, iar în interior era un dosar cu șină, în care puteai să pui orice și să scoți orice.
Eu am lucrat foarte mult cu documente de arhivă, știu foarte bine cum trebuie să arate documentele de arhivă. Orice document dintr-o arhivă trebuie să aibă un număr de înregistrare, o ștampilă, o semnătură, care să ateste prezența în acea arhivă. Acea presupusă lucrare de licență nu avea așa ceva.
– Astăzi, nu mai dețineți acea lucrare pe niciun alt suport?
– Eu am spus de atunci că nu mai am acea lucrare de licență, pentru că m-am mutat de mai multe ori, iar multe lucruri pur și simplu le-am pierdut. Am explicat deja acest lucru la momentul respectiv.