10 comentarii2023 ar putea deveni un an al contraofensivelor ucrainene, însă totul depinde de cantitatea armamentului occidental oferit Kievului, apreciază Oleg Jdanov, reputat expert militar ucrainean, care a oferit un interviu pentru cititorii Libertatea.
Cât privește România, Jdanov consideră că nu ar trebui să se îngrijoreze de o eventuală extindere a războiului, deoarece Rusia s-a împotmolit în Ucraina și nu va ataca niciodată un stat NATO.
Iar în Republica Moldova, amenințările vin mai degrabă din interiorul statului decât din afara sa, spune el.
În plus, fostul militar sovietic și colonel în rezervă al armatei ucrainene este de părere că statele occidentale nu au reușit să se pună de acord în privința strategiei militare de urmat în Ucraina.
În timp ce SUA mizează pe o înfrângere militară definitivă a Rusiei, prin epuizarea ei lentă, Franța și Germania „încearcă să discute cu Putin și speră că încă poate fi găsită o cale de negocieri”, susține Oleg Jdanov.
„Rezistența ucraineană se bazează exclusiv pe armamentul occidental”
Libertatea: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că anul 2023 va fi anul victoriei asupra Rusiei, care se va încheia cu eliberarea tuturor teritoriilor, inclusiv a Crimeei. Cât de realist este acest scenariu?
Oleg Jdanov: Victoria Ucrainei asupra Rusiei poate avea loc în 2023. Totul însă depinde nu de Ucraina, ci de partenerii din Occident. Victoria armatei ucrainene depinde în mod direct de furnizarea de armament de către statele partenere.
Dacă Ucraina nu va mai primi armament, războiul va lua o pauză necesară Rusiei pentru o regrupare și o reorganizare, după care va urma o nouă încercare de a ocupa statul ucrainean, posibil și alte țări.
– Așadar, Ucraina este absolut dependentă de acest armament?
– Sigur. Resursele ucrainene au fost epuizate în mai 2022. Rezistența ucraineană din iunie și până acum se bazează exclusiv pe armamentul occidental.
„Pentru Putin, Occidentul înseamnă SUA, Marea Britanie și estul Europei”
– La ce ne putem aștepta după vizita lui Zelenski în SUA și numeroasele solicitări ale conducerii ucrainene către Occident de a oferi mai mult armament?
– Promisiuni concrete le avem doar din partea SUA și a Marii Britanii, care sunt cei mai importanți susținători ai Ucrainei. Statele europene continentale au o atitudine dublă.
Estul Europei este alături de noi, are o poziție asemănătoare cu cea americană și britanică, iar vestul Europei – și mă refer la Franța, Germania, Austria și alte state – încearcă din când în când să discute cu Putin și speră că încă poate fi găsită o cale de negocieri.
În Germania, au recunoscut că Olaf Scholz şi Vladimir Putin discută regulat între ei. Despre ce să mai vorbim?
– Oare din acest motiv, Vladimir Putin critică statele anglo-saxone și practic nu amintește nimic de Franța sau Germania?
– Când spune Occident, Putin vorbește despre lumea anglo-saxonă și estul Europei. Țările din Europa de Est care au fost ocupate o perioadă de URSS știu ce înseamnă pericolul rusesc.
Ultima ocupație rusă a Parisului a avut loc în 1812. Rușii și-au bătut joc din Franța atunci, dar conducerea actuală de la Paris a uitat acest lucru. Germania a fost întotdeauna un partener istoric al Rusiei, cu o mică excepție, în perioada confruntărilor militare din Al Doilea Război Mondial.
Franța și Germania încă speră că vor reuși să se înțeleagă cu Putin, că vor obține din nou gaz și petrol ieftin. Liderii de acolo încă trăiesc în iluzia că este posibilă revenirea la relațiile de odinioară, când Moscova era „blândă” și le oferea tuturor agenți energetici la un preț foarte bun.
„Românii nu au de ce să se teamă în legătură cu o posibilă extindere a războiului”
– Politicienii ruși menționează deseori în discursurile lor că România și Polonia ajută foarte mult Ucraina în contextul războiului. Există vreun temei de îngrijorare pentru România sau alte state din estul Europei în legătură cu o posibilă extindere a conflictului în 2023?
– O spun cu încredere: românii nu au de ce să se teamă în legătură cu o posibilă extindere a războiului din Ucraina. În momentul de față, toate capacitățile militare ale Rusiei sunt concentrate pe teritoriul Ucrainei. De fapt, ei nici nu mai pot bombarda teritoriul nostru cum o făceau acum câteva luni.
Pentru România, Polonia și alte state contează foarte mult că sunt membre NATO. Rusia nu va lupta niciodată cu NATO, după ce a înțeles că nu poate ieși din labirintul ucrainean.
În același timp, Putin se gândește tot mai mult la diverse metode prin care să provoace NATO. El are nevoie de o provocare, de o împușcătură în direcția Rusiei, dar nu pentru a începe un război mondial, ci pentru a negocia.
Putin crede că Zelenski și Ucraina sunt prea mărunți. El visează la glorie, la discuții cu Biden, cu președinți ai statelor europene, și nu la negocieri cu Kievul. Deci, Rusia nu va invada deschis un stat NATO.
Un exemplu este Finlanda, de la a cărei frontieră au fost retrase toate trupele rusești, după ce Helsinki a declarat că aderă la NATO. Este un inamic prea mare pentru Rusia.
De aceea, România este protejată de alianță. Însă ar putea avea loc în 2023 diverse provocări: avioane sau rachete care survolează spațiul aerian, diverse amenințări, noi crize ale migrației.
Armata rusă nu va ajunge până în Republica Moldova. Problemele Chișinăului sunt în interiorul statului
– În decembrie 2022, Alexandru Musteaţă, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău, a declarat că nu trebuie exclus în 2023 scenariul unei invazii terestre a Rusiei către Republica Moldova. Este oare posibil acest lucru?
– Scenariul cu adevărat nu trebuie exclus, însă, din punctul meu de vedere, Republica Moldova trebuie să-și consolideze securitatea din alte considerente. În momentul de față, Republica Moldova nu poate fi amenințată de vreun factor extern, ci mai mult de cel intern. Este un stat înconjurat de Ucraina și România. Forțele rusești nu cred că au vreo șansă să ajungă până acolo nici pe uscat, nici pe mare și nici pe cale aeriană. Într-un fel, ei au o garanție că armata Rusiei nu va ajunge acolo.
Din câte știu eu – și vreau să vă spun că discut cu mulți colegi din acel stat – forțele care trebuie să asigure apărarea și securitatea Republicii Moldova sunt foarte slabe. Chiar și acei 3 mii de militari ruși din Transnistria pot să fie o problemă enormă în combinație cu o mare parte a populației cu atitudini proruse.
Toate acestea pot să împingă Moldova către o criză politică internă. Problemele Chișinăului sunt în interiorul statului și mai puțin în afara lui.
„O pauză operativă pentru Rusia înseamnă 4-5 ani, după care va fi din nou război”
– Vorbiți despre Rusia ca despre un stat cu un potențial militar redus comparativ cu cel de anul trecut. Va reuși oare Kremlinul să-și consolideze armata prin noi valuri de mobilizări și relansarea complexului militar-industrial, după cum a promis Vladimir Putin în mesajul său atipic de Anul Nou?
– Aceste măsuri sunt corecte pentru Rusia, însă Putin nu are ceva foarte important. El nu dispune de timp! Nu cred că rușii vor reuși să facă ceva spectaculos, nu cred că relansarea complexului industrial-militar se va întâmpla. Iranul a avut nevoie de 40 de ani pentru adaptare la sancțiuni și substituirea importului. Rusia s-a pregătit și ea, dar multe acțiuni au rămas doar pe hârtie în urma corupției de proporții mari. De aceea, Putin are nevoie urgent de o pauză operativă.
Timp de 4-5 ani, cât ar putea dura această pauză în urma unui eventual armistițiu, el va ridica o armată de jumătate de milion de soldați, bine echipată și pregătită pentru a ocupa Ucraina. Acum însă, totul se face în grabă.
Automate și puști încă pot fi găsite, însă tancuri și mașini militare blindate – nu. Ele trebuie produse. O mare parte din armamentul sovietic este învechit și nu mai poate fi folosit.
„Ucrainenii resping categoric pacea cu orice preț”
– Care este scopul bombardării de către Rusia a obiectivelor energetice și civile din Ucraina? Cu ce îl ajută pe Putin aceste acțiuni?
– Teroarea și genocidul energetic sunt ultima metodă pe care o mai poate folosi Rusia pentru a influența societatea ucraineană. Ultimele atacuri cu rachete nu au avut ca țintă un obiectiv energetic, ci blocuri din orașe. Se dorește convingerea opiniei publice că pacea cu orice preț este o soluție în acest război.
Putin crede că ucrainenii vor ieși la un moment dat la proteste și îi vor cere lui Zelenski pace. Kremlinul nu a luat din nou în calcul mentalitatea ucrainenilor. Cetățenii nu au ieșit la proteste împotriva autorităților, ci au început să urască și mai mult Rusia, de aceea resping categoric pacea cu orice preț. Efectul este invers.
Putin nu minte atunci când zice că este forțat să procedeze în acest mod, dar nu spune tot adevărul. El este forțat de armata ucraineană pentru că nu are alte metode la îndemână pentru a influența asupra societății sau a comunității internaționale.
Washingtonul vrea să obțină dezarmarea nucleară a Rusiei
– La ce ne putem aștepta în 2023? Care vor fi evoluțiile din zona frontului?
– Anul 2023 va fi un an al contraofensivelor. Dar, mă repet, depinde foarte mult de armamentul de care are nevoie armata ucraineană. Dacă Ucraina primea tot armamentul pe care l-a cerut în timpul discuțiilor de la Ramstein, sunt sigur că Rusia era deja înfrântă. SUA au o altă viziune asupra războiului.
Washingtonul vrea să ofere timp Rusiei pentru a aduna tot potențialul militar operativ, care să fie distrus de armata ucraineană pe parcursul acestui an.
Lui Putin îi permit acum să mobilizeze 200 de mii de militari, iar Ucraina va primi armamentul necesar pentru a rezista. Când Putin va fi înfrânt pe câmpul de luptă, va veni o criză politică în Rusia, așa cred americanii. Noua conducere de la Moscova va fi nevoită să renunțe la arsenalul nuclear, care va fi transmis comunității internaționale.
De aceea, din punctul meu de vedere, SUA vor să obțină în 2023 o epuizare totală și definitivă a Rusiei în plan militar. Se dorește eliminarea pericolului militar rusesc o dată pentru totdeauna, ca să nu se mai repete istoria. De aceea, furnizarea de armament Ucrainei are loc foarte lent.
Foto: Profimedia
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!